Arhitectura statiunii montane Sinaia este un potpourri de stiluri de la cele istoriciste tipice sfarsitului de sec. 19 pana la neoromanesc, Art Deco si modernist din timpul perioadei interbelice. Unele dintre vilele impozante ale orasului prezinta o combinatie de ordine arhitecturale, cum este si cazul celei din fotografia de mai sus, pe care am facut-o in timpul unei averse de ploaie pe una din multele vai de munte laterale, parte a reliefului local. Principalele aspecte stilistice ale acestei case o incadreaza in neoromanesc- de la arcadele si coloanele verandei turnului, la finiala-fleuron a acestuia, pana la aspectul hornului de pe acoperis, etc. Prezenta neobisnuita in cazul de fata este fatada de lemn aparent ‘bavareza’ si panta ascutita, de sorginte gotica, a acoperisului turnului, elemente inspirate din arhitectura istoricista germana. Responsabila pentru aceasta interesanta juxtapozitie a fost competitia acerba, daca ma pot exprima astfel, intre modelele arhitecturale la moda in Sinaia din timpul perioadei interbelice. Stilul patriotic neormanesc era considerat foarte prestigios la vremea acea, dar la fel era vazut si stilul renascentist germanic/ bavarez al Castelului Regal Peles, unul dintre cele mai prestigioase edificii ale tarii, gazduit de oras. Arhitectul se pare ca a rezolvat problema prestigiului, pe care o contempla proprietarul, prin combinarea elementelor celor doua ordine arhitecturale. Rezultatele sunt destul de atractive in opinia mea si constitue o alta dovada a atmosferei efervescente creative a acelor ani in Romania.
**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
**********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 
Am locuit chiar în vecinatatea acestei case si chiriasii din ea spuneau ca în actele de cadastru era trecut numele Elenei Lupescu ca proprietar. Amitiés, GBP
ApreciazăApreciază
O micuta corectura: scheletul din lemn aparent nu este specific stilului bavarez, ci stilului cunoscut in Germania sub denumirea de „Fachwerk”, care a derivat din constructiile ancestrale (din neoliticul tarziu) ale populatiilor din nordul si vestul Europei. Acest stil se regaseste (in variatii locale, tipice diverselor zone) in special in nordul si vestul Germaniei, in Elvetia, Franta si Anglia, si lipseste in partile traditional bavareze si in Austria (unde zona de influenta germanica s-a suprapus unei puternice zone de influenta celtica), unde se practica in mod traditional pictura exterioara a peretilor, in culori vii pe fundal alb. Castelul Peles se inspira din arhitectura specifica zonei de vest a Germaniei (Padurea Neagra), din care provine Familia Regala, de aceea gasim utilizate intens elemente de Fachwerk, dar si picturi exterioare specifice zonelor germane dunarene (Bavaria si Austria), intr-o sinteza a stilurilor germane populare in epoca edificarii Castelului Peles.
ApreciazăApreciază
Multumesc de informatiile detaliate! Eram in tema cu „bavarezul”, insa il utilizez ca termen generic, neinventant de mine, fiind folosit in vorbirea vernaculara in tari de limba engleza, indicand acest mod de constructie, decorare. Cat priveste Pelesul, este evidenta inspiratia stilului, mai ales ca sunt precedente de castele in stil istoricist in acea zona, care au servit daca nu ca model, cel putin ca imbold pentru ce avem la Sinaia, cum e Neuschwanstein-ul.
ApreciazăApreciază