Casa Scanteii: Marea Revolutie din Octombrie (URSS) si ecourile ei arhitecturale in Romania

Pe data de 7 noembrie s-au implint 93 de ani de cand a avut loc Revolutia Bolsevica din Octombrie 1917 (care a picat pe 25 octombrie conform calendarului iulian in folosinta in Rusia ca si in Romania la vremea acea). Arhitectura sovietica dintre cele doua razboaie mondiale pana la moartea lui Stalin a avut o foarte interesanta specificitate, beneficiind de contributia unei pleiade de arhitecti talentati mobilizati de idealimul a ceea ce pana la urma s-a dovedit a fi promisiunea goala a regimului politic instaurat de revolutia bolsevica. Cel mai grandios stil de edificiu din Uniunea Sovietica de la acea data este de obicei denumit “gotic stalinist”, cu cele mai iconice cladiri construite in Moscova, cunoscute sub numele de “Sapte Surori”, un grup de sapte zgarie-nori, numarand printre ei Universitatea de Stat (Moscova) Lomonosov sau Hotelul Ukraina. Tehnologia si conceptia folosite in aceste prestigioase proiecte se aseamana in mare masura cu design-ul si forma zgarie-norilor americani din epoca Art Deco sau mai timpurie. Stilul gotic stalinist a fost de fapt mult mai bogat si flamboaint in registrul sau decoativ, cu motive din panoplia clasica greco-romana, referinte la motive si forme medievale moscovite, pana la simboluri comuniste. Cartea postala veche de mai jos, publicata in Uniunea Sovietica candva in anii 1970, celebrand aniversarea Revolutiei din Octombrie, transmite in mod excelent, prin jocul de forme figurative si culori, esenta acelui stil, facand trimiteri prin profilele de zigurat si jocul cromatic la relatia ciudata pe care arhitectura stalinista a avut-o cu stilul Art Deco.

Care postala veche (anii 1970) sovietica cu tema arhitecturala, celebrand Revolutia din Octombrie 1917

Odata ce Uniunea Sovietica a castigat cel de al Doilea Razboi Mondial si a stabilit regimuri comuniste in tarile satelit din estul Europei, aceasta arhitectura monumentala a fost de asemenea implementata in locuri ca Varsovia (Palatul Culturii si Stiintei) si Bucuresti (sediul presei comuniste, “Casa Scanteii”). Pe cand in Varsovia acel proiect a fost unul dintre cele mai ample si scumpe edificii in stil “gotic stalinist”, cel din Bucuresti a fost mai ieftin si mai putin decorativ sau grandios, dar cu toate acestea chiar si astazi ramane cea de-a doua cladire ca marime a Bucurestiului si Romaniei, dupa proiectul megaloman “Casa Poporului” al lui Ceausescu. Fotografia veche de presa de mai jos il arata pe Presedintele american Richard Nixon impreuna cu dictatorul Nicolae Ceausecu trecand prin fata “Casei Scanteii” cu escorta de motociclisiti in timpul primei vizite in Romania a unui lider american, pe data de 2 august 1969, una dintre cele mai mari lovituri de politica externa ale lui Ceausescu (cea mai mare a fost in 1978 cu primirea care i-a fost facuta lui si sotiei in vizita de stat in Marea Britatnie de catre Regina Elisabeta a-II-a la invitatia guvernului laburist al lui James Callaghan). Imi place cum jurnalistul american a relatat stilul cladirii in nota care insoteste aceasta elocventa fotografie: “cladirea din spate este in stil Ruso-Sovietic”. Cu greu mai pot fi gasiti asemenea jurnalisti in zilele noastre care sa spuna ceva pertinent despre arhitectura locurilor unde sunt postati cum era cazul cu ilustrii lor predecesori pana nu de mult.

Presenditele SUA, Richard Nixon, primit in vizita oficiala in Romania de catre dictatorul Nicolae Ceausescu, august 1969.

Numele cladirii “Casa Scanteii” era foarte potrivit pentru sediul presei comuniste a Romaniei, fiind o referinta directa la numele primului ziar bolsevic “Iskra” (“Scanteia” in limba rusa), editat de Lenin. Ironia face ca “Iskra” sa fi fost prima oara imprimat si publicat la Chisinau, in ceea ce era atunci Gubernia Basarabiei, destul de aproape de Bucuresti. Edificiul a fost ridicat intre 1952 – ’57, proiectat de un colectiv de arhitecti romani condusi de Nicolae Maicu, ajutati de experti sovietici. Cladirea contine de asemenea interesante referinte la stilul neoromanesc in cadrul registrului decorativ a acesteia. Din informatiile care le am, Uniunea Sovietica a contribuit de asemenea financiar si cu forta de munca la ridicarea acestui edificiu menit sa defineasca profilui arhitectural al Bucurestiului comunist. Calitatea materialelor folosite si calificarea constructorilor au fost de un nivel excelent, cu greu intalnit dupa acea perioada pana in zilele noastre in Romania, fiind astfel una dintre cele mai bine finisate cladiri monumentale ale tarii. Astazi edificiul este intru-catva ironic denumit “Casa Presei Libere”, fiind defectuos intretinut si ignorat de cetatenii Bucurestiului. In viziunea mea, “Casa Scanteii” (un nume care cred ca ar trebui restaurat) este parte a identitatii si istoriei acestui loc si merita un tratament mai bun si apreciere ca un monument de patrimoniu arhitectural. Cladirea, cu tot neglectul ultimilor doua decade, este inca foarte fiabila, putand fii adusa la nivele moderne de comfort cu investitii minime, asa cum si Palatului Culturii din Varsovia i-a fost data o noua viata prin investitii si destinatii noi.

Ornament cu simbolul comunist al secerei si ciocanului, Casa Scanteii, Bucuresti, 2010. (©Valentin Mandache)

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

About these ads

9 comments on “Casa Scanteii: Marea Revolutie din Octombrie (URSS) si ecourile ei arhitecturale in Romania

  1. E adevărat că e cam ignorată clădirea. Unii spun că are puternic risc seismic. Nu e nici pe lista monumentelor istorice… Are o perspectivă faină pe Kiseleff, acum face o pereche ciudată cu City Gate.

    • Ca absolvent de geofizica si practicant in seismica industiala in cateva locatii din lume, pot spune ca aceasta cladire este probabil una din cele mai bine structural puse la punct din tara. Un cutremur ar deranja-o nu prea tare, poate la turla, dar este usor reparabila. VM

  2. Pingback: Casa Scanteii: Marea Revolutie Sovietica din Octombrie si ecourile ei arhitecturale in Romania - Ziarul toateBlogurile.ro

  3. Nicolae Maicu este cunoscut mai bine sub numele său real de Horia Maicu.

    Opinia mea este că la vremea respectivă un astfel de edificiu de reprezentare nu se putea ridica decât urmând exclusiv planuri de sorginte sovietică. Singurele contribuţii localizate pot fi identificate exclusiv la nivelul aparatului decorativ. Horia Maicu a fost semnatarul formal al proiectului, în virtutea faptului că ocupa o funcţie de conducere în breaslă.

    • Din ce am cercetat si interviurile care le-am avut cu participanti la astfel de intreprinderi din epoca, am putut constata ca cei din Romania, nu numai arhitectii, ci si ceilalti profesionisti de la politie, armata pana la ingineri si intelectuali, au asimilat extrem de repede particularitatile, metodologiile, tehnica si chiar ideologia sau idealurile sovietice. Sovieticii si comunistii in general aveau o structura foarte piramidala a societatii, iar elita lor sau formata de ei pe mormintele vechii elite, era privita in societate cu mult respect si teama. Pentru cei situati in acele pozitii era ceva extrem de stimulativ si asa isi debordau energiile in creatii care le consolidau acele pozitii. Casa Scanteii este destul de romaneaca, mai ales comparandu-o cu cele ‘Sapte Surori’ din Moscova din care am vizitat cateva, am ajuns chiar si in varful spirei Universitatii Lomonosov. Daca te uiti in detaliu Casa Scanteii seamana cu ele mai degraba ‘din avion’ cu ele, dar foarte indigena in tesatura ei. Nicolae sau Horia Maicu era unul din acei membrii ai acelei elite, care din ceea ce am analizat era prins cu toata energia sa in etosul epocii. Valentin M.

  4. Este deosebit de interesanta prezentarea dvs. despre ceea ce se numeste stilul gotic stalinist. De fapt, articolul dvs. imi confirma o presupunere mai veche, aceea ca arhitectura Casei Scanteii (sau Casa Presei Libere) contine cu preponderenta elemente de arhitectura Art Deco. Din cate stiu, acest stil este foarte bine reprezentat in Statele Unite. Asa cum ati afirmat, chiar vechea carte postala dedicata aniversarii Revolutiei din Octombrie vorbeste, prin forme si culori, de o arhitectura specifica mai degraba Lumii Noi. Ma intreb deci, cum se explica o asemenea “infuzie” de Art Deco in acest context? Sa fie vorba doar de o anumita nostalgie a celor din varful piramidei, comparabila cu cea pe care bucurestenii din vechile elite, locuitori ai unei capitale cu ierni aspre, o aveau pentru soarele si marile sudului, pentru Mediterana si Marea Egee?

    • Multumesc pentru apreciera articolului! Este vorba de o convergenta stilistica datorita tehnologiei de constructie nou aparuta in perioada interbelica- folosirea betonului, otelului si sticlei care a permis ridicarea cladirilor inalte. Tehnologia la data acea impunea forme cubiste sau zigurat. Decoratia acestora era de asmenea abstractizata in spiritul erei masinilor si a industrializarii, iar Art Deco-ul a excelat in asa ceva fiind un stil mai degraba decorativ decat arhitectural. Asa se explica parte din asemanarea dintre zgarie norii stalinisti si cei americani. Un alt motiv era ca cei din Uniunea Sovietica erau influentati de mari curente si mode artistice din afara chiar si in izolarea lor stalinista, si de aceea creau forme de multe ori asmenatoare cu modelele prestigioase din vest, etc. VM

  5. Apreciez foarte mult munca si articolele dumneavoastra, dar sunt uimit cateodata de anumite cuvinte pe care le folositi, cum ar fi “neglectul”, al carui sens il inteleg foarte bine, dar a carui existenta n-o stiam in vocabularul limbii romane.

    • Multumesc pentru mesaj si interes in articole! Sunt adeptul unei limbi romane fluide in continua transformare, in contrast cu rigiditatea afista de alte persoane in acest domeniu. Eu m-am educat si format intelectual in ultimii mai bine de doua zeci de ani in Marea Britanie si de multe ori aduc inocente inovatii lingvistice de acolo, care ar putea spori expresivitatea in limba romana. Am observat citind clasicii literaturii romane, mai ales intebelici, ca limba romana era mult mai bogata si flexibila atunci. Perioada de comunism si post-comunism au dus-o la rigiditate si blocaj comunicational. Incerc sa imbunatatesc aceasta prin mesajele si articolele mele :)
      VM

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s