Casa cu Grifoni: avere din petrol şi arhitectură Beaux Arts în România

Banii generaţi de industria petrolieră în Câmpina sunt responsabili pentru apariţia unei arhitecturi de remarcabilă calitate în acest oraş de pe Valea Prahovei, încă de la începuturile acestei industrii la sfârşitul sec. 19. România a fost atunci printre primele ţări care au exploatat şi exportat petrol la scară industrială, cu cele mai bogate câmpuri petrolifere situate în zona judeţului Prahova, unde Câmpina a devenit unul dintre principalele centre de extracţie şi rafinare. Imaginile de mai jos documentează una dintre primele şi cele mai elaborate case construite din averile acumulate din petrol, la începutul sec. 20, numită „Casa cu Grifoni”, care astăzi găzduieşte primăria locală.

„Casa cu Grifoni”, 1901 – 1902, Câmpina. (©Valentin Mandache)

Clădirea este, prin proporţiile şi simetria ei, foarte placută ochiului, fiind construită în stilul arhitectural Beaux Arts între 1901 – 1902 de Gheorghe Ştefănescu, un prosper om de afaceri local implicat în industria petrolieră.  Nu am putut găsi încă numele arhitectului care a proiectat casa, dar intuiţia mea înclină spre un arhitect italian, judecând după tipologia casei, din cadrul pleiadei de arhitecţi şi constructori italieni activi în România acelei perioade, care au ridicat în toată ţara numeroase şi impresionante clădiri de calitate, publice şi private, în stilul Beaux Arts. Cu câteva săptămâni în urmă am documentat un exemplu asemănător de clădire în cazul Primăriei din Târgovişte.

„Casa cu Grifoni”, 1901 – 1902, Câmpina. (©Valentin Mandache)

Cei doi grifoni, de la care casa îşi trage numele, stau de gardă la mijlocul acoperişului deja de mai mult de un secol, fiind bine păstraţi, parcă acum ieşiţi din mâna meşterilor victorieni.

„Casa cu Grifoni”, 1901 – 1902, Câmpina. (©Valentin Mandache)

Cele două magnifice cupole cu baza pătrată sunt acoperite de  ţigle de zinc bine păstrate, dispuse în formă de solzi de peşte, structurile fiind încoronate de roze ale vânturilor de un model standard pe vremea aceea, cum am putut vedea la multe alte clădiri Fin de Siècle din sudul şi estul României.

„Casa cu Grifoni”, 1901 – 1902, Câmpina. (©Valentin Mandache)

Ansamblul monumental de intrare conţine două coloane de tip renascentist inspirate din cele ale ordinului doric, care flanchează o pitorească uşă din lemn păstrată în forma originală.

„Casa cu Grifoni”, 1901 – 1902, Câmpina. (©Valentin Mandache)

Veranda de la primul etaj conservă încă rama originală de lemn a ferestrelor şi uşii, care este de tip renascentist nordic italian, încoronată de un arc ornamental frânt.

„Casa cu Grifoni”, 1901 – 1902, Câmpina. (©Valentin Mandache)

Clădirea este flancată de două construcţii anexe de mai mici dimensiuni, dispuse în oglindă la linia străzii, care conţineau probabil birourile administrative şi locuinţele servitorilor. Fotografia de mai sus prezintă linia acoperişului  uneia dintre acele clădiri anexe, îmbrăţişată în fundal de cele două cupole ale edificiului principal.

„Casa cu Grifoni”, 1901 – 1902, Câmpina. (©Valentin Mandache)

O altă vedere a uneia dintre cupolele cu baza pătrată a clădirilor anexe.

„Casa cu Grifoni”, 1901 – 1902, Câmpina. (©Valentin Mandache)

„Casa cu Grifoni” este faimoasă în Câmpina, deoarece a fost prima prevăzută cu iluminat electric în oraş, un mare lux pentru o urbe de provincie la începutul sec. 20 şi un indiciu al magnitudinii averilor acumulate de antreprenorii locali din afacerile cu petrol. Un alt fapt remarcabil a fost acela că Gheorghe Ştefănescu, primul proprietar, a donat clădirea, după ce s-a retras din afaceri imediat după Primul Război Mondial, spre a funcţiona ca şcoală de maiştri sondori, una dintre primele astfel de instituţii de învăţământ din Europa. Acesta este unul dintre acele exemple, demne de luat în seamă, de activităţi filantropice desfăşurate de oamenii bogaţi din România epocii victoriene şi din preajma Primului Război Mondial, interesaţi în reforme sociale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor. Am documentat, în articole publicate pe acest blog, două exemple similare de filantropi români ai epocii victoriene: unul care a construit un magnific conac în satul Casotă din judeţul Buzău şi un altul care a ridicat o şcoală în forma unui templu grecesc antic pentru copiii de ţărani ai unui sat din Oltenia.

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Comentarii

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s