Aceasta este o pledoarie adresata celor ce restaureaza sau renoveaza case de epoca in aceasta tara, de a incepe sa foloseasca din nou minunata piatra de Istrita, un material de constructie indigen care a fost exploatat timp de secole in cariere traditionale de catre taranii salasuind in satele de pe Dealul Istrita (cel unde s-a gasit marele tezaur „Closca cu Puii de Aur”) din judetul Buzau. Este o piatra calcaroasa „calduroasa” la aspect, rezultata in urma cimentarii de-a lungul timpurilor geologice a cochiliilor de scoici si alte moluste. Piatra poate fi vazuta in structura si elementele decorative a multor case taranesti si de oras sau edificii publice istorice din regiunea Buzaului, dupa cum sunt si pitorestile scari prezentate in fotografiile de mai jos, impodobind o casa in stil Mic Paris din centrul orasului Buzau. Piatra a fost de asmenea utilizata extensiv si in alte locuri cum este Bucuresti, Braila sau Ploiesti. Cea mai interesanta destinatie, in opinia mea, este ca material pentru cruci traditionale taranesti, care imprima caracterul multor vechi cimitire de sat din sud-estul Romaniei. Piatra de Istrita este acum practic uitata, cu toata semnificatia ei pentru identitatea arhitecturala locala sau excelentul potential ca material de constructie ornamental si nu numai. A cazut in desuetudine odata ce cimentul produs industrial a devenit usor de procurat incepand cu anii 1960 si din cauza ca in ultimile doua decade piata a fost inundata de materiale de constructie ieftine din import, unele venind din locuri foarte indepartate ca India sau China.
Dealul Istrita, judetul Buzau (Google Earth)
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 
Bună seara domnule Valentin Mandache,
Sunt şi la Râmnicu Sărat imobile în care intri urcând pe trepte din piatră de Istriţa. Cu ceva vreme în urmă, trecând pe stradă, am observat că la o veche casă boierească (azi adăposteşte Protoieria) se înlocuia tâmplăria de lemn cu una din PVC. Contrariat, am intrat peste protopop şi l-am întrebat direct cum de-şi permite lucrul acesta. A motivat că iarna e frig şi că nu are altă soluţie. Mi-a dezvăluit că are de gând să schimbe şi uşa veche din lemn sculptat, cu una „modernă” din PVC. Ba, mai mult, intenţionează să acopere scările din piatră ale peronului cu plăci ceramice, aşa-numita gresie cu care se plachează băile ori bucătăriile. Mi-am dat seama că am de-a face cu un ignorant şi am hotărât să fotografiez aceste case cât mai păstrează aspectul original. Regret că nu pot participa alături de dvs. la iniţierile arhitecturale şi de fotografie din Bucureşti. Cu stimă şi preţuire, Răzvan Chirac, Rm. Sărat.
ApreciazăApreciază
Va multumesc pentru comentariu domnule Chirac si eu la randu-mi aprecindu-va blogul dumneavoastrA de inalta calitate! Ce relatati este un fenomen deja quasigeneral in cadrul instituitei care grupeaza cultul ortodox, fiind deosebit de daunator pentru stabilitatea si coesiunea identitatii noastre in randul celorlalte comunitati din Europa si restul lumii. O schimbare spre bine se va intampla, poate, cu urmatoarea generatie, sau chiar cea de dupa, de prelati. Cei de acum sunt mai mult niste mitomani fara cultura, cu foarte putine cunostinte de catehism propriu-zis, si cu dorinta de a avea putere asupra credinciosilor, profitand de pe urma lor. Un asemenea fenomen nu s-a intamplat nici pe vremea fanariotilor, care au „omorat” stilurile brancovenesc si moldovenesc ale arhitecturii indigene, si cand veniturile bisericii erau practic canalizate spre bogatasii greci din Istanbul si avidele manastiri din Athos. Schimbarea se va intampla cand atat oficialii cat si cei care fecventeaza biserica vor constientiza eraodarea identitatii lor prin distrugerea caselor de patrimoniu si a lacaselor de cult. Pana atunci vom contempla toate aceste insulte si infectii vizuale de la termopane, acoperisuri lindab, vopsele portocalii, aere conditionate si multe altele ce sunt vazute ca un simbol al bunastarii si prestigiului. Judetul Buzau, din ce am putut constata, este printre cele mai afectate din tara de acest fenomen, zone invecinate precum Prahova sau Vrancea stand mult mai bine in acea privinta. VM
ApreciazăApreciază
Stimate Domnule Valentin Mandache,
…ma delectez si desigur invat enorm din pretioasele dvstra postari !
Va voi trimite pe adresa dvstra de e-mail info despre ce incerc sa fac impreuna cu colegii mei pentru patrimoniul romanesc in pericol.
cu toata recunostinta,
Stefana Bianu
presedinte „Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”-RPER-Fr
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru aprecieri Stefana, si eu la randu-mi dorindu-va succest in bunele voastre cauze si actiuni la RPER! VM
ApreciazăApreciază
Nu am nici o indoiala ca daca respectiva casa va fi renovata, acele scari vor fi inlocuite cu unele din beton si placate cu cine stie ce ,,minunatii” moderne….
ApreciazăApreciază
Buna ziua domnule Mandache, unde gasim sa achizitionam aceasta piatra? Am cautat pe internet, dar nu am gasit nicio informatie. Eu renovez o casa in stil modernist in Bucuresti si avem nevoie de piatra pentru curte si pentru scarile de la intrare, asa ca as fi foarte incantata sa pot folosi un material autohton. Multumesc mult pentru orice detaliu!
ApreciazăApreciază
Sunt mici furnizori locali, prin satele dealului Istrita de asemenea piatra excelenta pentru constructie si pavaj cu conotatii identitare pentru noi. Ei sunt la nivel mai degraba artizanal, insa suficient pentru un proiect ca al dumneavoastra. Ii puteti identifica intr-o mica excursie de o zi in week end in zona, care e la mai putin de doua ore condus de Bucuresti. Puteti incepe cu satul Pietroasele (cel unde s-a descoperit Closca cu Puii de Aur), pe soseaua dintre Mizil si Buzau, unde sa intrebati (incepeti cu oamenii de la magazin). Success!
ApreciazăApreciază
Multumesc tare mult pentru informatii! Astept cu mare interes reluarea tururilor prin Bucuresti, in special pe arhitectura modernista. Noi refacem o casa pe str Inisor. Pastram toate elementele decorative si incercam sa refolosim tot ce putem, insa este un proiect foarte greu si costisitor, avand in vedere lucrarile de consolidare si inlocuire integrala a instalatiilor si a acoperisului. Apreciez mult informatiile pe care le-am gasit pe blogul dumneavoastra!
ApreciazăApreciază