Arhitectura de gradină în stil neoromânesc este un fel de Cenuşăreasă printre diferitele domenii de design în care se exprimă acest ordin, cu toate că, în opinia mea, este unul dintre cele mai interesante produse ale fenomenului neoromânesc. Un bun exemplu este banca de grădină din imaginea de mai sus, pe care am fotografiat-o în cartierul Cotroceni al Bucureştiului, într-unul dintre tururile arhitecturale recente pe care le-am organizat acolo. Este practic parte a clădirii, dând parcă viaţă faţadei dinspre grădină a acesteia, conectând fără sincope edificiul cu natura înconjurătoare. Delineaţia băncii este inspirată din cea a tronurilor princiare sau bisericeşti din lumea medievală balcanic-otomană. Este foarte posibil ca grădina să fi fost prevăzută de asemenea cu un gazebo sau chioşc neoromânesc în deceniile trecute, cum este cel pe care l-am documentat la acest link, ce probabil amplifica splendoarea acestui colţ verde, atât de mult în ton cu identitatea naturală/ecourbană a vechiului Bucureşti.
Vechile zone centrale ale Bucureștiului reprezintă o arie urbană compactă caracterizată printr-o lipsa acută de terenuri suficient de mari, pretabile pentru amenajarea de grădini private sau curți mai ample de case. Multe din grădinile care au existat aici în sec. 19 și în primele decenii ale sec. 20 au fost desființate pentru construcția de case sau în cel mai bun caz reduse ca mărime pe măsură ce orașul se dezvolta și noi clădiri erau ridicate. Este totuși posibil să se găsească în curțile acum de obicei minuscule ale caselor de epocă, rămășițe din vechile artefacte și din arhitectura de grădină care odată împodobeau fostele curți pline de verdeață ale acelor case. Am fost astfel plăcut impresionat să descopăr un rar pavilion de grădină de tip gazebo în stil neoromânesc, arătat în imaginea de mai sus, bine ascuns în fundul unei curți înguste din zona Calea Călărași. Structura făcea parte dintr-o amenajare peisagistă a fostei grădini a casei, între timp partiționată și folosită pentru alte construcții. Se știe mai puțin despre faptul că stilul neoromânesc a fost de asemenea adaptat pentru arhitectura de grădină/ peisagistă. Această direcție de dezvoltare a fost incomparabil mai puțin proeminentă și reprezentată decât cea a arhitecturii de clădiri. Unele grădini în acest stil au fost amenajate pe domeniile palatelor regale cum ar fi palatul de la Scroviște la nord de București sau în anumite sectoare ale grădinilor Palatului Cotroceni etc. Acest gazebo care prezintă elemente tipice neoromânești, ca arcele de biserică otoman-balcanică sau coloanele scurte, este astfel o apariție arhitecturală mai puțin comună, care dacă ar fi restaurat sau renovat, ar adăuga considerabil la pitorescul și la valoarea casei de epocă careia îi aparține.
***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 