Stilul arhitectural nativ vechiului Principat al Valahiei, valahul, gresit denumit brancovenesc, care s-a manifestat in special de-a lungul sec. 18, ca o interpretare locala a barocului otoman, dezvoltat pe traditii bizantine si vestice, este exprimat in forme inalt rafinate, cum sunt bisericile de oras sau manastire, dar si in forme rurale, aproape vernaculare, care sunt totusi impresionant de sarmante, cu o intrinseca valoare artistica si estetica. Un asemenea exemplu este biserica satului Maldaresti, semnalata in acest video, in Oltenia, construita intre 1774 – 1790, care este intr-o remarcabila stare de conservare, cu toate ca are mare nevoie de ingrijire.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
In acest video cartez influenta barocului otoman din centrul sau de iradiere, Istanbulul, spre partile nordice din Europa ale imperiului: Valahia si Bulgaria. Sunt diferente marcande in felul cum aceasta influenta s-a materializat in regiune, cel mai paradoxal fiind faptul ca a inceput la frontiera, in Valahia, la o distanta relativ mare de Istanbul, si numai un secol dupa s-a raspandit si in Bulgaria, care este practic situata langa marea capitala otomana. Acea influenta s-a concretizat in aparitia stilurilor valah si renastere bulgara in arta si arhitectura, care imprima identitatea acelor regiuni/ tari. Felul cum abordez fenomene prezentate aici este in contextul regional si istoric mai larg, si nu in cel local romanesc sau bulgaresc, asa cum se intampla de obicei cu asemenea anlize din partea istoricilor de arta din aceste tari sau chiar cei internationali.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Doresc sa va invit la un tur arhitectural pe subiectul stilului Valah, cunoscut de asemnea ca Brancovenesc, unic Romaniei, o fascinanta fuziune intre traditiile bizantine locale, islamice ale Imperiului Otoman, impreuna cu elemente de renastere si baroc, o expresie a spiritului acestei tari aflate la junctura civilizatiilor Europei si a Orientului. S-a desfasurat in Principatul Tarii Romanesti, al Valahiei, cu precadere in sec. 18, intr-o perioada de stabilitate si prosperitate pentru acea provincie de frontiera a Sublimei Porti. In Bucuresti s-a stabilit, la vremea aceea, definitiv capitala, iar ca rezultat, orasul este inzestrat cu un mare ansamblu de monumente arhitecturale in acel stil singular.
Aceasta excursie arhitecturala este programata pentru sambata 18 septemberie 2021, intre orele 11.00h – 13.00h, si poate fi de interes pentru oricare dintre dumneavoastra, localnic, sau aflat in vizita ca turist sau cu afaceri, dorind sa inteleaga caracterul acestei metropole prin descoperirea si intelegerea fascinantei sale arhitecturi vechi, impreuna cu procesele sociale si economice ce o conditioneaza.
Bucurestiul este acum o capitala nationala in cadrul Uniunii Europene, legata in principal cu centrul si vestul Europei, insa orasul, majoritatea istoriei sale, pana in ultimul sfert al sec. 19, a fost parte a lumii otomane, in acelasi maret imperiu cu Mecca, Damasc, Bagdad, Cairo sau Tunis. Aceasta va da o perspectiva a enormei influnete a Citește mai mult →
Stiul artistic si arhitectural valah, denumit de obicei (gresit) stil brancovenesc, s-a dezvoltat in contextul geopolitic si cultural de mare cuprindere al Imperiului Otoman de la sfarsitul secolului 17, culminand cu primele decade ale secolului 18, ce in istoria culturala a imperiului Otoman are termenul de Perioada Lalelei. Este o epoca de europenizare a elitei Istanbulului, si experimentarii cu noi modele artistice si sintetizarea acestora in ceea ce va deveni Barocul si Rococoul otoman. Stilul Valah este o repercursiune a acestora in conditiile speciale culturale ala Valahiei, cu mostenirea sa bizantina, si a autonomiei politice de principat vasal otoman. In acest video articulez fenomenul mai larg al Perioadei Lalelei, la cel mai restrans al Stilului Valah, evidentiind contextul sau cultural international si geopolitic de sinteza a artei islamice cu cea crestina, tipica acelor vremuri. Numai prin astfel de optica inclusiva si nu izolationista, nationalist romaneasca, poate fi inteles si articulat stilul arhitectural al Valahiei, contributia sa cea mai de seama la cultura si arta lumii.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Videoul acesta este un ghid bazic despre cum putem face rapid diferenta intre cele doua stiluri arhitecturale tipice Romaniei, brancovenescul sau muntenescul din sud, in principatul Valahiei, si cel moldovenesc, din principatul Moldovei.
Stilul neoromanesc este bazat pe o multipliciate de surse din cadrul regiunilor romanesti, cea mai importanta reprezentare avand-o bisericile si palatele construite in perioada centrata pe domnia voievodului Constantin Brancoveanu (1688 – 1714) al Tarii Romanesti. Arhitectura creata de-a lungul acelei ere este denumita de obicei „brancoveneasca” (alti termeni mai sunt „munteneasca” sau „renastere romaneasca”), fiind o foarte particulara si flamboaianta mixtura de motive tipice sudului Romaniei cu detalii de inspiratie islamic otomana, impreuna cu elemente renascentiste (din nordul Italiei) si baroce. Din pacate nu multe din aceste extraordinare edificii mai sunt in existenta, fiind distruse sau deteriorate de razboaie, in timpul invaziilor armatelor imperiilor vecine, cutremure, inundatii sau incendii devastatoare. De asemenea o importanta proportie a edificiilor ramase, a avut intre timp arhitectura alterata.
Raritatea relativa a acestor edificii arhetip, a fost un aspect de care s-a plans si Ion Mincu, initiatorul stilului neoromanesc, la sfarsitul sec. 19. In consecinta, o mare parte a structurilor de tip brancovenesc au trebuit sa fie reconstruite in timpurile moderne be baza ramasitelor disparate scoase din ruine, arhitectii restauratori folosindu-si din plin imaginatia pentru a umple marile gauri din volumul limitat de informatii necesare pentru restaurarea acestor monumente.
Un caz elocvent in aceasta privinta este cel al Palatului Potlogi, prezentat in imaginile de mai jos, construit de Constantin Brancoveanu in 1698 – ’99, un produs stralucit al creativitatii efervescente a acelei perioade din Valahia.
Palatul Potlogi, ruinele cum se prezentau in anii 1950 inaintea inceperii lucrarilor de reconstructie si restaurare.
Edificiul a fost distrus de o armata otomana la numai o decada si jumatate de la construirea sa, in 1714, ca parte a represaliilor padisahului pentru presupusa colaborare a voievodului cu Petru cel Mare al Rusei, ce avansase in zona prin tradarea lui Dimitrie Cantemir al Moldovei. Palatul pentru următoarele două secole și jumătate, nu a mai fost refăcut ca în vremurile lui de glorie, având destinații de circumstanță, şi pâna la urmă lăsat în ruină (vezi fotografia de mai sus).
Palatul Potlogi, dupa restaurare, la sfarsitul anilor 1950
Restaurarea, sau mai precis reconstructia, Palatului Potlogi a fost inceputa in 1955, in timpul regimului comunist, urmand indeaproape modelele brancovenesti dezvoltate in cursul restaurarii Palatului Mogosoaia, un alt important edificiu al acelei perioade, restaurat in anii 1920 de catre marele arhitect George Matei Cantacuzino. El al a contemplat de asemenea o ruina la Mogosoaia si a trebuit sa-si foloseasca copios imaginatia in procesul de restaurare, inspirandu-se mai ales din arhitectura manastirilor brancovenesti Vacaresti (distrusa la randul ei de dictatorul Ceausescu in anii 1980), Hurez, Starvopoleos si biserica Doamnei.
O scurta, dar interesanta descriere a lucrarilor de restaurare de la Potlogi este data in publicatia „Studii si Cercetari de Istoria Artei”, vol. 1, 1960 (Romanian Academy).
Felul cum arata astazi palatul este in mod evident bazat pe multe presupuneri, ramasite disparate, si, dupa cum am mai mentionat, imaginatie. Cu toate acestea reuseste sa transmita o buna impresie a cum aratau edificiile vremurilor lui Constantin Brancoveanu si originalitatea remarcabila a arhitecturii acestora.
Decoratia verandei si detaliile ei arhitecturale, vazute in imaginea de mai sus, sunt intr-o masura destul de mare o redare a celor intalnite la Palatul Mogosoaia, care la randul lor au fost design-ate de arhitectul GM Cantacuzino, inspirandu-se in principal, in acest caz, din arhitectura manastirilor Hurezi si Vacaresti.
Inscriptia dedicatorie de mai sus, unul dintre putinele elemente pastrate din edificiul original, decorata cu un frumos vultur valah, este scrisa in scripa chirilica locala, folosita in Valahia si Moldova pana la reforma alfabetului de la mijlocul sec. 19. Aceasta mentioneaza in initiale la colturi numele si titlul fondatorului Palatului Potlogi: „Io [Eu, etc.], K [Constantin], B [Brancoveanu], V [Voievod]”.
Superstructura palatului este sustinuta in importanta masura de un masiv pilier, vazut in fotografia de mai sus, asezat la centrul pivnitei, o solutie structural-arhitecturala intalnita la palazzo-urile de vara venetiene de pe valea Pad-ului.
Imaginea de mai sus prezinta vulturul bicefal al Imperiului Bizantin, parte din heraldica voievodului, care era membru al marii familii imperiale bizantine a Cantacuzinilor. Aceasta este reconstructie din anii 1950.
Fotografia de mai sus prezinta decoratia in stucatura a interiorului palatului, in motive persane si otomane, in genul decoratiilor palatelor valahe de sec. 17, modelate in acest caz dupa compozitii similare de la biserica Doamnei si alte cladiri brancovenesti.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Dragi cititori,
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 