Imaginea zilei 31-ian-10: Casă de tip adobe (chirpici) din Bucureşti

O foarte rară casă de tip adobe (făcută din chirpici- cărămizi de pământ şi paie uscate la soare), construită în primele decenii ale sec. 19. Zona Popa Soare. (©Valentin Mandache)

Bucureştiul, pentru cea mai mare parte a istoriei sale, a fost o concentrare de sate aşezate în vadul dintre cursurile şi mlaştinile Dâmboviţei şi Argeşului, folosit în vechime de ciobanii aflaţi în transhumanţă între păşunile din Carpaţi şi Lunca Dunării şi în perioada medievală de către negustori ca centru de schimb în cadrul marii artere comerciale ce lega Europa Centrală şi pieţele Imperiului Otoman. Arhitectura civilă a acelor vremuri avea foarte mult în comun cu restul regiunii balcanice-otomane şi al lumii mediteraneene în general. Casa din imaginea de mai sus, pe care am fotografiat-o în zona Popa Soare, era foarte obişnuita ca tip încă din sec. 17 până la marea transformare urbană pe linii occidentale din epoca Victoriană, a sfârşitului de sec. 19. Este o casă de tip adobe (făcută din cărămizi de pământ şi paie uscate la soare), cu pereţii acoperiţi cu o pastă din argilă şi nisip fin, văruiţi cu lapte de var pigmentat, o tipologie de construcţie întâlnită din Turcia până în Spania şi Mexic. Stâlpii decorativi ai verandei sunt de asemenea de tip mediteranean, numiţi „zapata” în terminologie arhitecturală, şi întâlniţi pe o vastă arie din Turcia, Mediterană până în fostele colonii spaniole din Lumea Nouă. Acest tip de casă este de o raritate extremă în Bucureştiul zilelor noastre şi constituie un martor al uitatelor/ ignoratelor legături ale acestui oraş cu lumea mediteraneană şi orientală intermediate de vechiul Imperiu Otoman.

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 16-ian-10: Case construite in zid de cetate in Transilvania

Case construite in zidul de incinta al cetatii sasesti de la Harman/ Honigsberg/ Szászhermány, jud. Brasov. Unele asemenea exemple din case in ziduri de incinta din zona saseasca dateaza din a doua parte a sec. 13, din vremea incursiunilor tatare si mai tarziu turcesti otomane in regiune. (©Valentin Mandache)

Regiunea saseasca a Transilvaniei este cea mai mare zona de arhitectura rurala medievala din Europa. Are o istorie foarte zbuciumata din cauza pozitiei geografice precare la vechea frontiera dintre crestinatate si puterea musulmana a Imperiului Otoman si a aliatilor lui tatari.  Termenul de „saxon”/ „sas” este un nume colectiv dat populatiei etnice germane care isi are originea in partile actuale ale Principatului Luxembourg si zonelor adiacente din Franta, Germania si Belgia. Acestia s-au asezat inca din sec. 12 in sudul si estul Transilvaniei in urma permiselor date de regii medievali ai Ungariei. Raidurile devastatore ale tatarilor si turcilor care au afectat regiunea dupa marea invazie tatara din 1242 (initiata de Ginghis Han si successorii lui), i-a facut pe localnici sa construiasca puternice fortificatii in jurul satelor si oraselor lor. Astfel, a aparut o architectura militara-civila medievala specifica zonei, cu multe exemple supravietuind pana in zilele noastre. Principala fortificatie era construita in jurul bisericii satului, cu biserica insasi fortificata ca punct de ultima rezistenta. Zidul de incinta trebuia de asemenea sa cuprinda populatia satului, hrana si vitele acestora in timpul raidurilor turco-tatare, dupa cum poate fi vazut in exemplul din fotografia de mai sus, pe care am facut-o in iunie anul trecut inauntrul cetatii satului Harman (Honigsberg in germana, Szászhermány in ungureste). In acest fel fiecare familie avea alocata o casa construita in zidul cetatii si hambare pentru depozitarea granelor. Mai sunt inca multe asemenea exemple de cladiri in sudul Transilvaniei, care ar constitui un excelent proiect de restaurare/ renovare pentru cineva cu imaginatie si pasiune pentru arhitectura medievala. Din pacate nu sunt prea multi amatori de o asemenea intreprindere, iar aceste constuctii exceptionale dispar incent prin nepasare, stricate de renovarile localnicilor ignoranti sau rase cu totul de dezvoltatori imobiliari insetati de castiguri nemeritate.

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 14-ian-10: Ladă de zestre ţărănească

Ladă de zestre ţărănească, cu un amestec de motive decorative etnografice şi „urbane”; confecţionată în anii 1880, judeţul Dolj, Oltenia. (©Valentin Mandache)

M-am dus, vara trecută, să documentez câteva case ţărăneşti tradiţionale de vânzare în Oltenia, o regiune de mărimea Ţării Galilor din Marea Britanie. Unele dintre case erau scoase la vânzare de copiii celor care locuiseră acolo şi decedaseră de bătrâneţe. Multe dintre lucruri erau ca într-o capsulă a timpului, lăsate de foştii ocupanţi, parcă gata de a fi folosite. Am văzut astfel o bucătărie tradiţională, cu ustensilele ei care arătau precum cele folosite de strămoşii din evul mediu sau mai devreme, ori un beci cu frumoase arcade din cărămidă, cu butoaie vechi din lemn de stejar pentru păstrarea vinului. Lada de zestre din fotografie era unul dintre acele încântătoare lucruri întâlnite. A fost cumpărată la un târg din zonă prin anii 1880, după spusele vânzătorului casei, fiul foştilor proprietari, şi a aparţinut străbunicilor lui. Mi-a plăcut ornamentaţia interesantă a lăzii, care conţine un amestec de motive etnografice şi „urbane”, reflectând aspiraţiile ţăranilor din acele timpuri. Decoraţiile etnografice se puteau găsi şi în olăria locală. Ce mi-a părut deosebit, erau cele două figuri umane, femeia şi băiatul cu figuri adolescentine, o aluzie la faptul că acest lucru era o ladă de zestre şi că oamenii se căsătoreau la vârste mult mai mici în vremurile acelea. Moda coafurii şi a hainelor lor era mai mult de început de secol 19, pe când trăsăturile lor erau de tip austriac, în opinia mea. Imperiul Habsburgic a avut o mare influenţă în regiunile româneşti, iar Oltenia a fost chiar integrată în  Imperiul Austriac pentru câteva decenii în sec. 18. Probabil aceasta era originea acestor două figuri umane: un model/şablon popular care a circulat câteva decenii printre artizanii locali, reflectând moda aspiraţională şi stilurile de viaţă introduse de noua putere imperiala (Viena a fost întodeauna văzută ca o forţă europeană modernizatoare în această parte a Balcanilor). Eu îi sfătuiesc pe cei care doresc să-şi renoveze/restaureze case cumpărate la ţară în România, să le mobileze, măcar parţial cu obiecte vechi locale, cum este această deosebită ladă de zestre, şi de asemenea să încerce să afle cât mai multe din istoria care se ascunde în spatele acestor obiecte valoroase.

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 7-ian-10: Casa de vantoare parasita

O casa de vanatoare parasita, construita in anii 1910 in zona paduroasa de deal a judetului Arges. (©Valentin Mandache)

Imi cer scuze de fotografia mai putin focusata a casei de vanatoare de mai sus, care am facut-o la inceputul verii, in anul trecut. Este o cladire de mari dimensiuni si, in maiinile potrivite, ar putea constitui un excelent proiect de reparatii/ renovare. Casa de vanatoare a apartinut inainte de al doilea razboi mondial unui industrias din judetul Arges, iar dupa 1948 a fost confiscata de stat, care initial a transformat-o in scoala de copii cu dizablilitati, iar mai apoi in sediu de tabara de elevi. Dupa schimbarea de regim din 1989, statul a dat inapoi mostenitorilor aceasta proprietate, dar care au preferat sa o lase sa se deterioreze. Cu toate ca este acum de vanzare, nu atrage nici un cumparator din cauza pretului nerealist de mare (mult mai mare decat proprietati asemanatoare din Franta sau Italia) caracteristic bulei imobiliare fara precedent care a afectat in ultimii ani piata imobiliara locala si care inca mai persista la nivelul preturilor. Din pacate, aceasta casa de vanatoare imparte o soarta tragica foarte des intalnita cu nenumarate alte case istorice din aceasta tara.

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din aceasta tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Conac devastat de ţărani

Fost conac din Giurgiu, devastat şi jefuit de ţăranii din localitate în anii 1990, când dreptul la proprietate nu era protejat în mod specific în Constituţia României. (©Valentin Mandache)

Am făcut fotografia de mai sus în timpul muncii mele de teren în satele din jurul Bucureştiului, căutând case cu arhitectură tradiţională ţărănească şi vechi conace. Satele mai importante au câte un conac ridicat de către boierul/proprietarul de pământ local, folosit ca reşedinţă şi sediu administrativ al fermei organizate pe baze industriale al cărei proprietar era. Conacul, împreună cu biserica erau punctele principale ale întregii comunităţi a satului. Când regimul comunist a colectivizat agricultura în anii 1950-1960, aceste conace au fost folosite ca sediu C.A.P. sau şcoli, fapt ce le-a salvat de cele mai multe ori de la distrugere sau deteriorare iremediabilă. După evenimentele din 1989, şi mai ales în anii 1990, legea fundamentală a României (Constituţia) nu avea prevăzute articole specifice privind protejarea dreptului la proprietate. De asemenea, regimul cripto-comunist aflat la putere atunci făcea tot ce-i stătea în putere să oprească pe urmaşii proprietarilor de drept să intre în posesia caselor lor istorice. Aceasta a condus la multe abuzuri înfăptuite de localnici, care au profitat de ambiguităţile legii, iar în zonele mai izolate de la ţară au trecut cu impunitate la jefuirea şi devastarea fostelor conace. Conacul prezentat aici, o reşedinţă de mari dimensiuni construită în anii 1920 într-un stil neoromânesc nepretenţios, este una din acele nenumărate victime. Este greu de crezut că peisajul dezolant din imagine, cu rămăşiţe de ornamente arhitecturale împrăştiate în iarbă, a fost rezultatul unor evenimente petrecute acum câţiva ani. Această scenă este, în opinia mea, asemănătoare cu cea a unei vile rustice antice romane devastată de hoarde barbare în epoca decăderii Imperiului Roman de acum mai bine de 1500 de ani…

©Valentin Mandache. Utilizarea neautorizata si/sau reproducerea acestui material fara permisiunea expresa, in scris, a autorului acestui blog este strict interzisa (originea articolului: http://historo.wordpress.com/2009/12/13/daily-picture-13-dec-09-peasant-devastated-country-mansion/).

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din aceasta tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 6-dec-09: Pridvor de casa taraneasca din Prahova

Pridvor de casa taraneasca construita in anii 1940, din judetul Prahova, prezentand un elaborat traforaj cu motive etnografice locale. Tipologia casei este caracteristica asezarilor din zona de contact dintre campie si deal (fotografie Mihaela Mihaila)

©Valentin Mandache. Utilizarea neautorizata si/sau reproducerea acestui material fara permisiunea expresa, in scris, a autorului acestui blog este strict interzisa (originea articolului: http://historo.wordpress.com/2009/12/06/daily-picture-6-dec-09-peasant-house-doorway-prahova-county/).

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epocă din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din aceasta tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, desfasurarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discutii despre proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul paginii  mele de Contact, din acest blog.

Conacul Casota: un minunat imobil de epoca, cu un mare potential

Va prezint un remarcabil imobil de epoca din sud-estul Romaniei: Conacul Casota, care imi este foarte familiar, avand in vedere faptul ca am copilarit in acea zona. Descrierea de mai jos este o scurta prezentare a unuia dintre cele mai apreciate tipuri de imobil rural de epoca din Romania, echivalentul, in aceasta parte a Europei, a conacelor (mansion) englezesti sau a castelelor (chateau) de tara frantuzesti.

Conacul Casota, judetul Buzau (©Valentin Mandache)

Introducere:

  • Cuvantul „conac” este termenul dat in sudul si estul Romaniei (Valahia si Moldova) resedintelor de tara construite de boieri sau alti latifundiari. Principala functie a acestor imobile era de a servi drept resedinţe de vara, dar si ca sedii administrative pentru mosiile intinse ale acestora. Termenul in sine este de origine turca, reflectand secolele de dominatie a Imperiului Otoman pe pamantul romanesc.
  • Conacul Casota este unul din cele mai frumoase exemple de astfel de cladiri, fapt care il face reprezentativ pentru acest gen de arhitectura in toata zona de la nord-est de Bucuresti. Conacele au fost confiscate de regimul comunist si transformate în sedii de cooperative agricole, scoli, sau lasate in paragina. Dupa 1989, majoritatea au fost retrocedate proprietarilor lor de drept, iar unele din ele sunt acum pe piaţa imobiliara. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, conacele au fost recunoscute oficial ca imobile istorice de mare valoare arhitecturala si privite ca simboluri de statut importante de catre proprietarii lor.

Coordonate geografice si distante:

  • Conacul Casota se afla in judetul Buzau, in plina campie a Baraganului – un echivalent al preeriilor americane din Midwest, context geografic rar pentru Europa. Solul negru – sau cernoziomul – este extrem de fertil si ideal pentru cultivarea produselor ecologice de cea mai buna calitate. Doua parauri, Cotorca si Sarata, dotate cu lacuri naturale si artificiale, care se varsa in Ialomita, traversează zona.
  • Clima este temperat-continentala, asemanatoare cu sudul Austriei sau Ungariei, caracterizata de patru anotimpuri distincte: primăveri si toamne frumoase, veri fierbinti si ierni reci, cu ninsori.
  • Casota este un sat cu circa 500 de locuitori, in majoritate mici tarani agricultori si navetisti in oraşele industriale din apropiere. Satul face parte din comuna Glodeanu-Silistea (5000 de locuitori).
  • Conacul este situat in apropierea capitalei, la numai 82 km de centrul Bucurestiului. Aeroportul international Henri Coanda (fostul Otopeni) este la 90 km distanta. Soseaua dinspre capitala este drumul national Bucuresti-Moldova. Conacul este la 2 km distanta de prima iesire spre nord din soseaua nationala, dupa Urziceni. Orasul Buzau (120.000 locuitori) este la 45 km de conac, pe aceeasi sosea.
Localizarea conacului Casota
Localizarea conacului Casota

Istoric:

  • Satele din regiune au fost infiintate de ciobanii ardeleni in timpul transhumantei din Carpati spre lunca Dunarii, sau de boierii locali, in urma formarii unor mosii mari, care aveau nevoie de forta de munca.
  • Pricopie Casotti a fost boierul de pe plan local si un important mosier roman care a construit conacul in 1872, reconstruindu-l ulterior, pentru a-l aduce în forma sa actuala, in 1880. Satul Casota, care s-a dezvoltat in jurul vechiului conac, isi trage numele de la proprietarul acestuia. Cea mai mare parte a locuitorilor lui isi are originile in satele mai vechi, din apropiere, infiintate de ciobanii ardeleni.
  • Pricopie Casotti a fost un om cu o mentalitate victoriana autentica, interesat de metodele agricole moderne si de reformele sociale, fiind totodata si un filantrop. Conacul a fost conceput in maniera conacelor frantuzesti, fiind dotat cu instalatii de apa si canalizare de ultima ora, care, la acea vreme, erau o raritate chiar si la Londra. De asemenea, a construit doua scoli moderne pentru localnici, una din ele fiind functionala si astazi. A finantat si constructia unui spital, pentru deservirea gratuita a taranilor. Spitalul, din care astazi a ramas doar turnul de apa, a fost distrus de Citește mai mult

Imaginea zilei 29-nov-09: Balcon rustic

Balcon in stil rustic al unei case neoromanesti, strada Armeneasca, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Balconul este ornamentat cu interesante motive etnografice sculptate in lemn, tipice artei taranesti ancestrale din sudul Romaniei si vopsit in albastru, culoare cu semnificatie traditionala samanica in comunitatile taranesti slave si romanesti din aceasta parte a Europei. Balconul impodobeste o casa de oras in stil neoromanesc din centrul Bucurestiului.

©Valentin Mandache. Utilizarea neautorizata si/sau reproducerea acestui material fara permisiunea expresa, in scris, a autorului acestui blog este strict interzisa.

Traducere din limba engleza de Mihaela Mihaila (originea articolului: http://wp.me/pFpRa-KW).

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din aceasta tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discutii despre proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul paginii mele de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 27-nov-09: Conac din Muntenia

Amestec de stiluri arhitecturale, cu pronunţat accent neoromânesc, într-un maiestuos conac din anii 1920, din Muntenia (©Valentin Mandache)

Câmpiile întinse şi fertile ale României au fost introduse în circuitul agricol pe scară mare începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, după ce Dunărea şi strâmtorile Bosfor şi Dardanele au fost eliberate de sub controlul otoman, permiţând astfel exportul masiv de cereale din această regiune spre centrele industriale ale Europei victoriene. Boierii şi alţi proprietari de pământ îşi administrau fermele locuind în conace de ţară impresionante (vezi un articol mai elaborat referitor la o astfel de reşedinţă, în Conacul Caşotă). Conacele au fost construite într-o varietate de stiluri, în funcţie de mijloacele financiare ale proprietarilor şi de moda vremii, mergând de la stilul Fin-de-Siècle francez până la neoromânesc şi Art Deco. Interesantul exemplu de mai sus este din satul Cornăţelu, Muntenia şi prezintă, în principal, o arhitectura neoromânească, tipică sfârşitului anilor 1920, cu unele ecouri franceze, mai ales din punctul de vedere al formei şi ornamentaţiei acoperişului. În timpul regimului comunist aceste conace au fost confiscate şi transformate în sedii de cooperative agricole. Multe au fost deteriorate grav, în special în ultimii douăzeci de ani de tranziţie economică ai României, caracterizaţi printr-o legislaţie imobiliară imperfectă în privinţa retrocedării acestor imobile proprietarilor lor de drept. Unele conace se găsesc astăzi pe piaţă, însă din cauza „balonului” imobiliar fără precedent din ultimii câţiva ani şi a mentalităţii de piaţă imature a proprietarilor locali, s-a ajuns la o inflaţie a preţurilor până la niveluri care nu au nimic de-a face cu realităţile economice româneşti, adesea depăşind cu mult preţul superioarelor castele de secol XVIII din Franţa, sau al conacelor din perioade similare, din Italia.

©Valentin Mandache. Utilizarea neautorizata si/sau reproducerea acestui material fara permisiunea expresa, in scris, a autorului acestui blog este strict interzisa.

Traducere din limba engleză de Mihaela Mihaila (originea articolului: http://wp.me/pFpRa-Kk).

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitaţii comunitatilor din aceasta tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul paginii mele de Contact, din acest blog.