Biserica din Otesani, judetul Valcea, a fost construita in 1740, extinsa si repictata la mijlocul sec. 19, in ceea ce eu denumesc faza tarzie a stilului valah. Este unul din cele mai bine pastrate asemenea exemple de stil arhitectural nativ Romaniei, insa foarte putin stiut de public; o delectare vizuala si exuberanta de culori in cadrul mediului natural tipic sudului tarii.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Consideratii despre rolul istoricului de arhitectura in cadrul unui proiect de renovare in maniera istorica a unei case de epoca.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Doresc sa multumesc tuturor cititorilor mei, colaboratorilor, participantilor la tururile si cursurile mele de istoria arhitecturii, pentru suportul activ, incurajarea, comentariile, contributiile si criticismul fara de care nu m-as fi putut descurca in ceea ce consider misiunea mea actuala de a populariza in intreaga lume patrimoniul arhitectural si piata caselor de epoca romanesti si ale sud estului european. Va urez tot ce este mai bine pentru 2014!
Rezervari prin email la v.mandache@gmail.com sau folosind sectiunea de comentarii a acestui post. Va voi trimite un mesaj cu detaliile locului de intalnire atunci cand voi primi rezervarea.
Am avut o buna participare la turul de sambata ce a trecut dedicat stilului arhitectural Art Nouveau (sau „stilul 1900” cum mai e cunoscut pe malurile Dambovitei). In calitate de ghid, am avut oportunitatea sa arat si sa impart cu cei ce au venit la tur, despre frumoasele structuri Art Nouveau care impodobesc centrul orasului. Excursia s-a desfasurat timp de trei ore pe o arie destul de larga, incepand de pe bulevardul Lascar Catargiu, pana in zona Piata Universitatii. Highlight-urile au fost trei biserici care prezinta minunate caracteristici Art Nouveau: Amzei , Boteanu si Biserica Rusa- cel mai magnific, daca pot spune asa, monument Art Nouveau al Bucurestiului (este in stil neorusesc de anii 1900, exprimat in coordonate Art Nouveau). Sper ca fotografiile prezentate aici, facute in timpul turului, pot face dreptate acestor extraordinare locuri de istorie arhitecturala, astazi atat de ignorate si chiar distruse de bucuresteni sub ochii indiferenti ai autoritatilor locale.
Fotomontajul prezentat mai sus este numai o mostra minuscula a extraordinarei diversitati si bogatii de arhitectura istorica ce se afla in cadrul zonei Kiseleff a capitalei, un „diamant al coroanei” in ceea ce priveste arhitectura de epoca bucurestena. Turul a fost foarte popular, cu participanti informati si pasionanti, fiind o adevarata placere pentru mine sa le fiu ghid! Am vizionat si fotografiat impreuna o diversitate de cladiri publice si private, de la „Muzeul Geologic” (1906-’08) proiectat de arh. Victor Stefanescu, un urias edificiu in stil neoromanesc ce amplifica la o scara iesita din comun motive etnografice si brancovenesti, or Bufetul de la Sosea (1889-’92) al arhitectului Ion Mincu, una din cladirile timpurii ale stilului neoromanesc, considerata ca cel mai frumos edificiu creat de marele arhitect, pana la o mutitudine de case elegante in stiluri Art Deco, International Modernist, neoromanesc de toate speciile, precum si stiluri sintetice tipice Bucurestiului periodei interbelice. Turul a fost astfel o excelenta si comprehensiva trecere in revista a ceea ce Bucurestiul are mai bun de oferit in termeni de arhitectura istorica si imi expirm increderea ca participantii au avut un stimulat periplu intelectual duminical! 🙂
Tur de istorie si fotografie arhitecturala in zona Kiseleff, Bucuresti, duminica 10 iulie '11 (photo: Romulus Bena, Prietenii Scolii Centrale)
In imaginea de mai sus sunt participanti la tur ascultand explicatiile subsemnatului, in fata Muzeului Taranului Roman, o magnifica cladire in stil neoromanesc de dimensiuni palatiale, care prezinta motive si simboluri de pe cuprinsul provinciilor tarii, cu referinte la forme bizantine, gotice si de asemenea otoman islamice, o metafora arhitecturala privitoare la locatia geopolitica a acestor tinuturi de-a lungul istoriei la jonctiunea civilizatiilor crestina (orientala si vestica) si islamica. Edificiul a fost proiectat de arh. Ghica Budesti in 1912 si completat in 1940.
Tur de istorie si fotografie arhitecturala in zona Kiseleff, Bucuresti, duminica 10 iulie '11 (photo: Idei Cusute)
Participantii la tur in fata Bufetului de la Sosea, actualul restaurant Doina. Edificiul este considerat astazi ca fiind printre cele mai importante si pretioase cladiri din cadrul patrimoniului arhitectural al Romaniei.
Tur de istorie si fotografie arhitecturala in zona Kiseleff, Bucuresti, duminica 10 iulie '11 (photo: Idei Cusute)
Ghidul impreuna cu participantii la excursia arhitecturala, in timpul unei pauze intr-o piazzetta de langa Bulevardul Kiseleff, admirand multitudinea de mari si flamboaiante edificii in stil neoromanesc care ii inconjara pe toate laturile.
Valentin Mandache, expert in case de epoca
!!! Urmatorul tur de istorie si fotografie arhitecturala va avea loc duminica ce vine (17 iulie ’11, 9.00-12.00 am) in zona istorica Colina Patriarhiei, centru-sud Bucuresti (vezi o harta la acest link); punctul de intalnire: statia de metro Piata Unirii (in fata intrarii de pe Bulevardul Dimitrie Cantemir, langa restaurantul Horoscop. Astept sa ne intalnim !!!
Această prezentare necesită JavaScript.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Distributia globala a cititorilor blogului Case de Epoca/ Historic Houses of Romania de pe data de 31 Martie 2011
***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Acest site a devenit, in spatiul unui an, cea mai comprehensiva resursa de pe Internet in domeniul arhitecurii istorice din Romania si a pietei caselor de epoca din aceasta tara, cu o arhiva de 400 de articole (peste 500 articole sunt cuprinse in editia in limba engleza a site-ului) si o selectie de peste 1000 de fotografii facute de autor in cursul muncii de teren in Bucuresti si in tara. Popularitatea acestor articole in randul cititorilor arata interesul in crestere in variata si de multe ori unica arhitectura istorica tipica acestui colt al sud estului Europei. Primul articol sugereaza un interes general in tara si strainatate in stilul arhitectural neoromanesc, un ordin unic acestei tari; al doilea articol confima marele interes generat de vechile si maiestoasele conace care puncteaza peisajul construit rural ale vastelor campii si zone de deal romanesti, iar al treilea articol este o reflectie a interesului in creatiile marelui arhitect Ion Mincu, initiatorul stilului neoromanesc, care sunt in pericol de a fi deteriorate iremediabil si necesita protectia adecvata a legii si lucrari de restaurare urgente. Celelate articole arata interesul efervescent al cititorilor in exprseiile stilului Art Nouveau in arhitectura Bucurestiului si Romaniei in general sau despre pitoresca arhitectura in stil Mic Paris impodobind orasele din sudul si estul tarii, etc. Sper, dragi cititori, ca veti continua sa gasiti interesante si participa cu comentarii si sugestii in articolele viitoare ale acestui site!
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
De ceva vreme încerc să găsesc o bună definiție generală a arhitecturii românești, în surse locale sau străine, de genul celor care sunt redate în edițiile succesive ale popularului dicționar britanic „The Penguin Dictionary of Architecture„, care numără printre editori pe eminentul istoric Nikolaus Pevsner. Acolo sunt citate pe larg câteva tradiții arhitectuale din zona Central Europeana (cehă, ungurească etc.), pe când cele din regiunea în care se află România (nordul Balcanilor) sunt tratate foarte pe scurt la definiția de Arhitectură Bizantină (Byzantine architecture). Ceea ce am găsit interesant este că definiția din dicționarul Penguin a arhitecturii românești este o prelucrare în termeni mai preciși și mai bine punctați ai definiției date de Lucian Predescu în faimoasa sa lucrare, „Enciclopedia României” – Cugetarea, apărută în 1940 și retipărită de editurile Saeculum și Vestala în 1999. Meritul lui Predescu constă într-o bună articulare a ideii de arhitectură românescă, cu referințe mai ales la formele ei religioase și mai puțin civile, și la faptul că este un fenoment sosit relativ târziu pe scena tradițiilor arhitecturale europene. Altfel definiția lui Predescu conține greșeli și inadvertențe, dar care pot fi trecute cu vederea tocmai prin acest merit de fixare a unor coordoate generale care definesc tradiția arhitecturii românești.
Am transcris mai jos pentru comparație definițiile și referințele la arhitectura românească din cele două dicționare.
Definiția lui Lucian Predescu (Enciclopedia României – Cugetarea, 1940) în citatul de mai jos:
ARHITECTURA: Din clădirile ridicate în trecut cele mai de seamă rămase până azi sunt cele religioase, biserici construite începând din sec. 13, cu caracter bizantin. Cel mai vechiu și interesant monument al țării noastre, e biserica domnească din Curtea de Argeș, de la finele sec. 13 (sau începutul sec. 14), de stil curat bizantin. Variante în stil sârbesc al epocei, se clădesc la finele sec. 14 (Cozia, Cotmeana) și în al 15 și 16-lea. Influențe orientale apar uneori în detalii. Cupola bizantină, ‘emisferică, domină. În sec. 16 măn. Dealu și măn. de la Argeș, sunt cele mai frumoase. Arh. bisericească pierde în general în sec. 17; în al 18-19-lea scăderea e vădită. – În Moldova stilul bizantin e modificat de influențe felurite, cari dau bisericilor de acolo, o înfațișare deosebită. Mai înalte ca cele din Ț. Rom., multe n’au cupolă (Borzești, Rădăuți), iar când o au e mai strâmtă și mai înălțată. Clopotnița e sau un turn deosebit (Papauți) sau alipită de intrare (Balinești). Caractere și ornamente gotice (nervuri de boltă, chenare de piatră la uși și ferestre) la toate clădirile din sec. 15-16; mai târziu și orientale (Trei Erarhi din Iași). Pridvorul, de regulă în Țara-Rom., e excepțional în Moldova. Intrarea e obișnuit laterală, nu prin față. Bisericile din sec. 18-19, ca și în Țara R., sunt lipsite de interes. – Bisericile catolice erau în stil gotic (Baia, C.-de-Argeș). În Transilvania, arhitect. biseric. gotică e cea occidentală (Cluj, Brașov, Alba-Iulia, etc.). Arhitectura civilă în Ț.-Rom. și M. nu ne-a lăsat dinainte de sec. 17, decât ruine. Din al 17-18-lea câteva case și palate se mai găsesc prin țară. Ornamentele sculptate dovedesc întrebuințarea a deosebite stiluri (gotic, renaștere, oriental). Casele obișnuite ale boierilor sunt în stil caracteristic românesc. -Arhitectura militară, la cele câteva cetăți, ale căror ruine subzistă, e cea obișnuită în veacurile de mijloc (influența ungară și polonă).
Traducerea mea a fragmentului referitor la arhitectura românească de la definiția Byzantine architecture din „The Penguin Dictionary of Architecture & Landscape Architecture”, ediția a 5-a:
Arhitectura românească din cadrul vechilor vetre ale principatelor Valahiei și Moldovei a continuat tradițiile arhitecturii din Serbia [după ce aceasta a fost cucerită de otomani]. Biserici din piatră dinainte de sec. 14 nu mai supraviețuiesc; deși sunt unele exemple considerate timpurii în Valahia la Cozia și Curtea de Argeș (Sf. Nicolae) și Moldova la Rădăuți. ‘Epoca de aur’ a arhitecturii românești începe în perioada post-bizantină [după căderea Bizanțului] la cumpăna dintre sec. 15 și 16 și ține până în sec. 17. Comparat cu arhitectura sârbească a Moraviei, bisericile românești sunt mult mai ornate, ca o casetă relicvariu, cu formă elongată, înalte, înguste, și decorate aproape flamboaiant, cu ocazionale amestecuri de motive și caracteristici decorative de import (de exemplu chenare și nervuri de fereastră gotice). Cele mai notabile și originale exemple sunt un grup de biserici modovenești [din Bucovina] decorate între circa 1520 și 1600, care conțin cicluri complete de fresce exterioare (bine protejate de streașinile elongate ale acoperișului), fresce care sunt la fel de bine reprezentate și în interior. Cea mai bizar-impresionantă clădire este catedrala mănăstirii de la Curtea de Argeș (1517), reprezentând un manierism post-Bizantin ale cărui forme extreme pot fi regăsite în catedrala Sf. Vasile [Vasilii Baljenai] din Moscova (fără ca prin aceasta să se postuleze o legatură specifică între ele).
Avem aici astfel două definiții ale arhitecturii românești provenind din medii culturale foarte diferite – una dintr-o sursă indigenă și alta dată de un colectiv de eminenți istorici britanici ai arhitecturii , care pot constitui bazele unei mai largi și complete treceri în revistă a acestui interesant fenomen cultural istoric specific României. Acesta este unul dintre obiectivele mele de lucru. VM
M-am gandit ca ar fi interesant sa listez care au fost cele mai populare 10 articole anul acesta in randul cititorilor blogsite-ului „Case de Epoca”:
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 