Imaginea in mozaic a Regelui Carol I

Imaginea in mozaic a Regelui Carol I, Atheneul Roman, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Superlativa cladire a Atheneului Roman, care este pe drept considerata simbolul arhitectural al Bucurestiului, contine o serie de cinci medalioane in mozaic, de circa 1 m in diametru, plasate pe friza din spatele colonadei pedimentului, ilustrand lideri gloriosi din trecutul tinuturilor romanesti. Cel central este al Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen (1839 – 1914), modernizatorul Romaniei, sub domnia caruia tara a trecut printr-un proces epic de europenizare culturala si reforma economica, dupa mai bine de patru secole in orbita Imperiului Otoman, un proces mult mai amplu si adanc decat ce se intampla acum in perioada post-comunista. Este foarte posibil ca aceste medalioane sa fie creatia pictorului Costin Petrescu, un proponent al stilului neoromanesc in artele grafice, care a pictat de asemenea marea fresca circulara reprezentand istoria romaneasca, ce se desfasoara de-a lungul partii superioare a zidului auditoriumului Atheneului. Medalionul il arata pe rege in regalia, cu o mantie de incoronare si coroana de otel, facuta din metal de tun turcesc capturat de armata lui pe campul de batalie in Razboiul de Independenta de la 1877. Imaginea este, in opinia mea, una din cele mai expresive reprezentari ale lui Carol I, care din fericire a fost lasata neatinsa in timpul regimului comunist, transmitand apt spiritul sau energetic si vizionar, care a facut din el cel mai apreciat conducator al statului roman modern.

Imaginea (fragment) in mozaic a Regelui Carol I, Atheneul Roman, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Drobeta-Turnu Severin: arhitectura Fin de Siècle și moștenirea romană

Sistemul de defilee Porțile de Fier ale Dunării separă lanțurile muntoase ale Carpaților și Balcanilor, controlând astfel principala rută fluvială și una dintre căile comerciale importante ce leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică. Orașul Drobeta-Turnu Severin este situat în aval, nu departe de Porțile de Fier, fiind excelent poziționat pentru a beneficia de traficul comercial de-a lungul marelui fluviu. Istoria acestuia poate fi urmărită pînă în vremurile antichității, când triburi celtice și dacice locuiau în regiune, toponimul „Drobeta” având, în opinia mea, rădăcini similare cu cel al orașului Drogheda din Irlanda, pe care l-am vizitat cu ocazia unui simpozion de științe istorice, însemnând „pod peste vad” – „podul vadului”. De fapt una dintre cele mai îndrăznețe și magnifice construcții ale Imperiului Roman, podul Împăratului Traian de peste Dunăre, imortalizat pe Columna lui Traian din Roma, ambele opere ale arhitectului Apollodor din Damasc, se afla în vecinătatea orașului într-unul din locurile cu cea mai mică adâncime a apei din zonă, ceea ce corespunde cu situația descrisă de toponimul irlandez. Partea „Turnu Severin” din numele orașului a apărut în timpurile medievale și înseamnă o fortificație cu turn („Turnu”) localizat într-o arie nordică, la nord de o anumita zonă („Severin”), provenind probabil din limba română veche vorbită în evul mediu timpuriu. Părerea ca „Severin” ar veni de la împăratul roman Severus este numai o fantezie naționalistă românească, din păcate perorată în mediile de informare actuale, scrise de autori caracterizați de un bagaj cultural sărac. O reprezentare abstractă a vechiului pod al lui Traian este prezentată mai jos pe reversul unei monede romane, sestertius (catalog RIC 569 – C), emisă de împărat pentru a comemora inaugurarea acestuia.

Monedă romană de bronz (sestertius) emisă în 105 – 108 e.n., înfățișând podul lui Traian peste Dunăre din apropierea orașului Drobeta-Turnu Severin (colecția Valentin Mandache).

Dupa căderea administrației imperiale romane și bizantine în regiune, Drobeta a înflorit din nou economic și ca centru urban, comparabil cu epoca romană, numai optsprezece secole mai târziu, în timpul domniei Principelui, mai târziu Rege, Carol I al României (1866-1914). Aceasta a fost o consecință a deschiderii Dunării pentru navigația internațională în a doua parte a sec. 19, prin aruncarea în aer a primejdioșilor colți de stâncă submarină de la cataractele Dunării la Cazane și a tratatelor politice încheiate în urma războaielor împotriva Imperiului Otoman, care a dominat de secole regiunea și se afla într-un declin inexorabil în acea perioadă. Acele circumstanțe au permis navigația vaselor mari, moderne, ale epocii victoriene, facilitând transportul bunurilor de la Viena până în Marea Egee și mai departe, sau a grânelor din Câmpia Română, permițându-le astfel să ajungă cu ușurință în piețe din inima Europei.

Un vechi antrepozit  (datând din anii 1890 sau 1900), folosit în cadrul comerțului fluvial dunărean de la Drobeta-Turnu Severin.

Drobeta-Turnu Severin a putut în acest mod profita de oportunitățile de comerț generate de poziția sa geografică favorabilă și de acele circumstanțe politice privilegiate de la Fin de Siècle. O rămășiță a acelor vremuri glorioase este amplul antrepozit din fotografia de mai sus, astăzi lăsat în paragină din cauza crizei care afecteaza regiunea și a lipsei de măsuri de protecție a patrimoniului construit din partea instituțiilor guvernamentale. Orașul a fost de asemenea înzestrat în acea perioadă cu frumoase clădiri, o mica mostră fiind prezentată în imaginile de mai jos.

Casă în stil Micul Paris (cu accente Beaux Arts), datând din anii 1890, Drobeta-Turnu Severin.

Arhitectura prevalentă a acestor case este stilul Micul Paris, care reprezintă colectiv stiluri franțuzești istoriciste de sec. 19, interpretate într-o manieră provincială în România perioadei La Belle Époque.

Casă în stil Micul Paris, datând de la sfârșitul anilor 1890, Drobeta-Turnu Severin.

Edificiile prezentate aici sunt impresionant de mari și bogat ornamentate, fiind comparabile sau chiar mai arătoase decât case bucureștene reprezentative pentru acest stil din anii 1890, dându-ne o idee despre prosperitatea cetățenilor orașului acelor vremuri.

Casă în stil neogotic – Renaștere timpurie, datând din anii 1890, Drobeta-Turnu Severin.

Orașul conține și clădiri în alte stiluri din acea perioadă, cum este exemplul din fotografia de mai sus, o consecință a diversității și sofisticării gusturilor unei populații foarte cosmopolite, care cuprindea  români, germani, sârbi, evrei, unguri, greci, italieni și multe alte etnii.

Casă în stil Micul Paris din anii 1890, Drobeta-Turnu Severin.

În 1906, Turnu Severin, împreună cu restul României, a sărbătorit jubileul a patruzeci de ani de domnie glorioasă și prosperă a regelui Carol I, precum și optsprezece secole de la cucerirea romană a Daciei (106 e.n.), un eveniment istoric major, pivotal, care a pus în mișcare formarea poporului român.

Statuia bust a împăratului Traian, inaugurată în 1906; parcul central din Drobeta-Turnu Severin.

Ca parte a acelor serbări, un bust al împăratului Traian a fost inaugurat în parcul central al orașului, a cărui istorie și identitate datorează atât de mult celor întâmplate la începutul celui de-al doilea secol al erei creștine.

Coloana care susține bustul împăratului Traian, menționând cei 1800 de ani de la cucerirea romană, parcul central din Drobeta-Turnu Severin.

Traian este de asemenea considerat, în discursul și imaginația naționalistă românească, ca fondator al națiunii, împreună cu regele dac Decebal, învins de acesta în urma a două războaie devastatoare, care au reprezentat cele mai mari angajamente militare în Europa până la Primul Război Mondial, dupa cum afirmă istoricul britanic Julian Bennett, cel mai bun specialist al perioadei traiane, în a sa biografie a împăratului Traian.

Expoziția jubiliară regală din 1906 -„Expoziția Generală Română”, carte poștală decorată cu motive neoromânești într-o expresie Art Nouveau. (carte poștală veche, colecția Valentin Mandache)

Sărbătoririle din anul 1906 au culminat prin organizarea unei mari expoziții jubilare regale, „Expoziția Generală Română”, în București, unde au fost prezentate publicului larg realizările țării în domeniul artelor, științelor și industriilor. Stilul neoromânesc, atunci noul ordin arhitectural național, a fost una dintre principalele teme ale expoziției, lucru văzut și în motivele decorative ale cărții poștale prezentate mai sus, emisă cu acea ocazie. Cele doua personaje ale căror fapte țara, inclusiv cetățenii din Drobeta-Turnu Severin, le celebrau, sunt zugrăvite stând de o parte și de alta a unui altar cu emblema Lupoaicei Romane, binecuvântați de o figură feminină, personificare a României – o veritabilă efuziune de simbolism a identității naționale, care ne dă nouă, la un secol distanță, o idee despre atmosfera entuziastă și mândria civică și patriotică a oamenilor acelei epoci.

Fotografiile conținând exemple de arhitectură de epocă din Drobeta-Turnu Severin au fost puse cu amabilitate la dispoziție de către Irina Magdalena Bivolaru, un nativ al orașului și cititor calificat al acestui blog.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Bucurestiul recupereaza trecutul sau regal: re-inaugurarea statuii ecvestre a Regelui Carol I

Statuia Regelui Carol I, suveranul care a modernizat Romania pe linii europene dintr-o provincie periferica a Imperiului Otoman si care de asemenea a condus armata pe campul de batalie, castigand independenta tarii, a fost pusa inapoi pe locul ei din fata Palatului Regal din Bucuresti, dupa sapte decade de absenta. Statuia originala a fost opera faimosului sculptor croat/ iugoslav Ivan Mestovic si a fost inaugurata pe data de 10 May 1939, ziua Nationala a Romaniei inainte de venirea comunistilor si a guvernelor post-decembriste la putere. Statuia a fost smulsa cu tancurile de pe soclul ei la ordinele regimului comunist in 1948, la cateva luni dupa ce MS Regele Mihai a fost fortat sa abdice impotriva vointei sale si a natiunii. Bronzul acesteia se spune ca a fost utilizat in turnarea statuii lui Lenin din fata Casei Scanteii, care a stat acolo pana la inceputul lui 1990 cand a fost la randul ei daramata de cetatenii urbei in valtoarea evenimentelor revolutiei anticomuniste de acum doua decade. Actuala statue este in linii mari o replica a celei originale, realizata de sculptorul Florin Codre; sunt pareri ca ar fi o opera cu totul originala sau mai buna decat cea originala, dar acestea sunt infatuari nationaliste de sorginte comunista a celor care le peroreaza. Au fost o serie de controverse cu descendentii lui Ivan Mestrovic privind drepturile de autor al acestei opere de arta, care par a fi fost negociate cu succes si compensate banesc de catre primaria Bucurestiului. Am asistat pe 6 Dec 2010 la re-inaugurarea monumentului; mai jos sunt un video si o fotografie de la acest eveniment.

Statuia ecvestra a regelui Carol I re-inaugurata in Bucuresti pe data de 6 Dec 2010. (©Valentin Mandache)
Fotografie veche de la inceputul anilor 1940 prezentand statuia originala a Regelui Carol I, opera marelui sculptor croat Ivan Mestrovic.