Jilt de biserica regal cu cifrul Regelui Ferdinand

Jilt de biserica regal cu cifrul regelui Ferdinand (dublul „F”), biserica Mantuleasa, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Un numar de biserici de rit ortodox din Bucuresti si alte locuri importante din Romania contin jilturi ceremoniale, numite „tron”, datand de cele mai multe ori din perioada dinastiei de Hohenzollern – Sigmaringen (1866-1947), destinate pentru uzul mitropolitului/ patriarhului si al sefului de stat care a vizitat, consacrat sau re-consacrat acel edificiu. Jiltul destinat suveranului (doua jilturi daca acesta era insotit de regina) de obicei infatisa cifrul capului incoronat care prima oara vizita, asista sau isi dadea binecuvantarea la acele importante ceremonii, cateodata continand si alte motive embelmatice ale regalitatii romanesti, cum ar fi coroana sau stema regala. Un cifru regal este o monograma a monarhului in domnie, formal aprobata si folosita pe documente oficiale sau infatisata pe cladiri publice, sau alte obiecte de uz public sau in proprietatea statului, cum sunt cutiile postale sau vehiculele militare.

Imaginea de mai sus arata un interesant exemplu de jilt regal de la biserica Mantuleasa din Bucuresti (un frumos monument in stil brancovenesc, renovat in 1924 – ’30, in timpul regilor Ferdinand si urmasului sau Carol II), ce l-am fotografiat la un recent tur arhitectural Case de Epoca in acea zona istorica a capitalei. Jiltul prezinta un amplu cifru al regelui Ferdinand, stilizat ca un dublu „F” spate-la-spate, el fiind monarhul care oficial a inaugurat lucrarile de restaurare. Pe creasta spetezei este de asemenea o interesanta reprezentare a coroanei de stat a Romaniei, faimoasa coroana de otel facuta din metal de tun capturat in Razboiul de Independenta de la 1877. Intregul ansamblu este redat in stil neoromanesc de faza matura, cu sculptura de discuri solare etnografice si frunze de acantus/ vita de vie, constituind un interesant exemplu de design de mobilier de ceremonie exprimat in stilul national. Cifrul Regelui Ferdinand este o raritate sa-l intalnesti in zilele noastre, jiltul prezentat in acest articol aducand inapoi din memoria acestui remarcabil suveran al tarii, care toata viata lui a incercat sa mentina un profi public cat mai demn si rezervat.

In aceasta zi s-a nascut acum 145 de ani Regele Ferdinand I al Romaniei (via Istoria Regalitatii)

In aceasta zi s-a nascut acum 145 de ani Regele Ferdinand I al Romaniei Pe 24 august 1865 la Sigmaringen s-a nascut principele Ferdinand Victor Meinrad, al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen si al Antoniei (nascuta Infanta a Portugaliei). A facut studiile gimnaziale la Dusseldorf, apoi scoala militara la Cassel si studii juridice la Univeristatea din Tubingen. A fost un botanist pasionat legandu-l o stransa prietenie cu Grigore Antipa. A devenit mostenitor al tronului Romaniei in 1889, fiin … Read More

via Istoria Regalitatii

Monument rural dedicat eroilor din Primul Razboi Mondial cu efigia Regelui Ferdinand

The Great War Memorial for the fallen soldiers in the village of Zatreni, Valcea county/ Photograph ©Valentin Mandache

Acest articol a fost publicat initial pe blogul Dianei Mandache de istorie a regalitatii, si este dedicat aniversarii maine, 24 August, a zilei de nastere a Regelui  Ferdinand (1865 – 1927), suveranul tarii in timpul Primului Razboi Mondial. Articolul reflecta un important aspect al identitatii locale, la nivelul satului, generat de impactul dramatic pe care evenimentele Marelui Razboi l-au avut asupra mediului rural romanesc.

Cetatenii satului Zatreni din sud-vestul Romaniei, in judetul Valcea, au platit un pret foarte greu in timpul Primului Razboi Mondial, cu 233 barbati omorati in batalie, o pierdere uriasa pentru o asezare rurala. Monumentul din centrul satului, dedicat eroilor din localitate, prezinta o bine redata efigie a Regelui Ferdinand, comandantul suprem al armatei romane, asa cum se vede in fotografia de mai sus [nn pe care am realizt-o in timpul muncii de teren in Oltenia de anul trecut]. Monumentul, in mod uimitor, a supravietuit perioadei regimului comunist, cel mai probabil deoarece nu este o inscriptie cu numele suveranului pe soclu. Aceasta probabil a facut ca autoritatile comuniste locale sa creada si sa propage idea ca basorelieful reprezinta numai un soldat din timpul Marelui Razboi, personificand armata. Intrarea Romaniei in razboi de partea Antantei a fost decisa intr-un Consiliu de Coroana special pe data de 27 August 1916. © Diana Mandache