Primăria din Târgoviște: arhitectură Beaux Arts

Primăria din Târgoviște, fotomontaj. (©Valentin Mandache)

Orașul Târgoviște din sudul României, fosta capitala a principatului Valahia, este înzestrat cu o pereche de impresionante clădiri publice în stilul Beaux Arts, datând din perioada La Belle Époque, și anume Primăria împreună cu fostul sediu al prefecturii, unde funcționează acum Muzeul de Artă județean. Stilul s-a propagat prin intermediul instituției academice École des Beaux-Arts din Paris, având o influență uriașă în Europa, America de Nord și chiar mai departe, fiind în special potrivit pentru edificii publice sau private grandioase. Ambele construcții din Târgoviște sunt opera arhitectului (unele surse îl desemnează ca antreprenor constructor) Giovanni Baldassare Vignossa (am găsit, în șase surse, diferite feluri de scriere a acestui nume, optând pentru forma de față) și a artistului decorator Giovanni Battista del Basso. Aceștia au făcut parte din cel de-al „doilea val” de constructori, arhitecți și artiști italieni activi în țară, care au contribuit în mare măsură la ridicarea mediului construit a ceea ce este acum arhitectura României. „Primul val” de italieni (venețieni în special) a fost activ la sfârșitul sec. 17 – începutul sec. 18, în timpul domniei Prințului Constantin Brâncoveanu, contribuind la fundamentarea stilului brâncovenesc, precursor și sursă de inspirație al celui neoromânesc din perioada modernă. Un al „treilea val” s-a desfășurat în perioada interbelică, atunci când companii de construcții și birouri de arhitectură italiene au contribuit la realizarea arhitecturii Art Deco a Bucureștiului și din restul țării. Cel de-al „patrulea val” a început în timpul ultimei decade, odată cu boom-ul de construcții și imobiliar ce a avut loc pe aceste meleaguri, unde antreprenorii de construcții italieni sunt printre cei mai activi în acest domeniu. Fotomontajul de mai sus și slide show-ul de după text prezintă din diferite unghiuri primăria din Târgoviște (1897). Îmi plac proporțiile echilibrate ale clădirii și aerul de convivialitate al acesteia, caracteristici foarte potrivite rolului primăriei în cadrul comunității. Un foarte curios element în cadrul bogatei panoplii decorative a clădirii este tema rozei vânturilor (un detaliu arhitectural ornamental rar folosit în România) de pe vârful turnului, o balenă cu o coroană pe cap, care face un contrast captivant cu mediul acestui oraș situat la poalele Carpaților Meridionali, foarte departe de mări și oceane.

Această prezentare necesită JavaScript.

**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

**********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Roze ale vânturilor ca ornamente arhitecturale în Bucureşti

Roze ale vânturilor- un ornament arhitectural rar întâlnit  pe clădirile Bucureştiului, aproape întotdeauna specific edificiilor de la Fin de Siècle. (©Valentin Mandache)

Etnicii români sunt probabil descendenţii vechilor indigeni ai regiunii Carpaţilor care s-au aşezat aici încă din timpul migraţiilor Indo-Europenilor spre vest de acum cinci mii de ani. O consecinţă a acestei fixări spaţiale, la care se adaugă lipsa implicării în navigaţia maritimă de-a lungul istoriei, au făcut ca nativii a ceea ce este acum România să nu folosească în limbajul obişnuit denumirile convenţionale ale punctelor cardinale geografice, care prin contrast sunt parte a vocabularului de zi cu zi pentru popoarele care locuiesc de-a lungul coastelor europene. În mod tradiţional românii punctează direcţiile geografice după Răsărit pentru est, Apus pentru vest, Miazăzi (poziţia soarelui după amiază) pentru sud sau Miazănoapte (poziţia Stelei Polare noaptea) pentru nord. Un alt mod de a indica direcţiile geografice este după cum bat vânturile principale din regiune: Crivăţ (vântul de iarnă care bate dinspre nord-est, din Siberia; un cuvânt de origine slavă care înseamnă „cel care îndoaie” copaci sau case) şi Austrul (vântul de primăvară care bate dinspre  sud-vest, un cuvânt de origine latină care înseamnă „cel care vine dinspre sud”). Aceste circumstanţe mai deosebite privind modul de dezvoltare a conceptului de direcţie geografică, i-a făcut pe locuitorii regiunilor româneşti să ignore în general în cadrul arhitecturii lor istorice rozele vânturilor, ornamentele arhitecturale care indică punctele cardinale şi direcţiile vânturilor, atât de obişnuite în arhitectura nord-europeană, de exemplu. Rozele vânturilor sunt artefacte rare pe care am putut să le întâlnesc în Bucureşti, până în momentul de faţă, numai la clădirile Fin de Siècle. Acestea par a fi ornamente standard, parte a pachetului de design arhitectural tipic stilurilor istoriciste franţuzeşti la modă la vremea aceea în România, şi nu au un rol practic de a indica direcţia din care bate vântul. Am adunat în fotomontajul de mai sus şi în show-ul de diapozitive imediat după text, ceea ce cred că sunt o parte importantă din rozele vânturilor din Bucureşti. Cea mai spectaculoasă este cea de pe rândul superior de la mijloc din cadrul fotomontajului, care împodobeşte ambasada Finlandei, o clădire într-un stil care aduce cu barocul scandinav, ceea ce dă o indicaţie despre lipsa de popularitate a acestui ornament arhitectural în acest oraş şi în România în general.

Această prezentare necesită JavaScript.

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.