Originea banilor care au finantat arhitectura de stil “Mic Paris” a Romaniei

Taranca din zona Moldovei la stransul recoltei, candva spre sfarsitul anilor 1900. (Carte postala veche, colectia Valentin Mandache)

In perioada dintre ultimul sfert al sec. 19 pana la Primul Razboi Mondial, Romania a devenit unul dintre principalii exportatori de grane ai Europei. Aceasta a fost posibil din cauza agriculturii extensive practicate in vastele campii ale Dunarii de Jos din Valahia si campurile Moldovei si deschiderii navigatiei internationale a cailor fluviale si maritime ale Dunarii si Marii Negre. O importanta proportie a veniturilor din aceste exporturi a fost folosita in finantarea constructiei unui mare numar de case private si edificii publice. Stilul arhitectural de obicei adoptat in acel program de constructii la scara nationala a fost ceea ce eu numesc stilul „Micul Paris”, foarte popular printre publicul acelei vremi, parte din procesul de europenizare a societatii dupa secole de dominatie otomana. Stilul este o amalgamare pitoreasca de ordine frantuzesti istoriciste de sec. 19 cu o multitudine de elemente decorative locale si balcanic otomane. Bucurestiul a trecut in acea perioada prin primul sau boom imobiliar, si a inceput sa fie cunoscut ca „Micul Paris al Balcanilor”. In acest cadru mai prosper economic aveau loc de asemenea experimente arhitecturale Art Nouveau sau national romantice (neoromanescul). Taranii Romaniei, la vremea acea reprezentand peste 80% din populatie, si munca lor grea pe camp erau forta de la originea acelui extraordinar proces transformativ. Cartea postala veche de mai sus, datand de la sfarsitul anilor 1900, arata o taranca din Moldova strangand recolta de grau, folosind secera, unealta ancestrala care nu s-a schimbat prea mult in regiune de lungul mileniilor. Fotografia o prezinta plina de incredere si multumita, o indicatie a faptului ca lucra bucata de pamant a familiei, primita cel mai probabil ca parte a reformei agrare implementata de stat dupa teribila rascoala taraneasca de la 1907, ultima revolta de tip Jacquerie medievala care a avut loc in Europa.

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Caldire in stil Micul Paris din fin de siècle Turnu Magurele

Fotografie carte postala de la inceputul anilor 1900 a unei cladiri din Turnu Magurele, intr-un frumos stil arhitectural Micul Paris, foarte popular in Romania acelei perioade. (Carte postala veche: colectia Valentin Mandache)

La sfarsitul sec. 19 Romania a devenit un important exportator de grane, unde cele mai importante regiuni producatore de cerelale se aflau in zona stepei Dunarii de Jos. O mare parte a exporturilor se efectuatau prin porturile de pe malul romanesc al fluviului. Unul dintre acestea era si Turnu Magurele, care a beneficiat din abundenta de pe urma acestui comert, un fapt vazut in multele cladiri in stil Micul Paris (ceea ce eu denumesc stilurile arhitecturale frantuzesti de sec. 19 de la neo-rococo la cele istoriciste si chiar Art Nouveau, interpretate provincial in Romania acelei perioade) ridicate atunci in oras. Cartea postala veche de mai sus arata unul dintre acele superbe edificii din Turnu Magurele, care la vremea acea gazduia sediul unei banci locale. Imi plac mult tonurilor culorilor pictate de mana pe fotografie si cum acestea transmit, impreuna cu supradimensionatele copertine umbrar ale ferestrelor de la parter, aerul de vara aproape tropical al orasului de la marginea stepei. Stilul cladirii este o pitoreasca mixtura de rococo si Art Nouveau redat pe o fatda inalta simetrica.

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Casa pitoreasca in stil “Micul Paris”

Casa in stil "Micul Paris" datand din anii 1890, zona Piata Victoriei, Bucuresti. (©Valentin Mandache)

Unele dintre cele mai pitoresti case de epoca ale Bucurestiului sunt cele construite in ceea ce eu numesc stilul „Micul Paris”, care a fost foarte popular in ultimile doua decade ale sec. 19 pana in anii 1910 in Romania in general si in special in capitala. Acesta reprezita o inmanunchiere sarmanta de stiluri arhitecturale istoriciste frantuzesti de sec. 19 amestecate cu o multitudine de elemente decorative si metode de constructie locale de inspiratie otoman balcanica. Fotografia de mai sus arata un asemenea exemplu de casa in stil „Micul Paris”, unde se poate observa finisajul de maniera rustica al motivelor clasice/ rococo care impodobesc deschiderile de fereastra si friza casei. Imi place foarte mult usa de sec. 19 cu micul peron de rama de fier forjat si sticla colorata. Unele din geamurile acestuia sunt sparte, dar structura poate fi restaurata cu usurinta. Decoratia de inspiratie otoman balcanica este reprezentata de superbele lucraturi in lemn ale tavanului de sub streasina, etc. Astfel de case in stil „Micul Paris” sunt relativ numeroase in zonele centrale ale Bucurestiului si constitue in opinia mea unele dintre cele mai atractive si ieftine proiecte de restaurare/ renovare care ar putea fi abordate in acest oras.

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 22-feb-10: Casa servitorilor şi pod pentru păstrat alimente

Clădirea anexă care conţinea camerele servitorilor şi podul de alimente ale unei foste case grandioase de sec. 19 din Bucureşti, în zona Mântuleasa. (©Valentin Mandache)

Am fost surprins să descopăr şi să fotografiez în Bucureşti o casă a servitorilor destul de bine păstrată, prevăzută cu un mare pod de păstrat alimentele, după cum se vede în imaginea de mai sus. A aparţinut unei case grandioase de oraş din sec. 19, construită în stilul, la modă la vremea aceea, de „Micul Paris”  (ceea ce eu numesc colectiv stilurile arhitecturale franţuzeşti interpretate provincial în România acelei perioade). Acest tip de clădire anexă a marilor case de boieri şi comercianţi bogaţi sunt relativ rare acum. Majoritatea au fost demolate în deceniile ce au urmat, pentru a face loc extinderilor clădirii principale, vândute pentru a plăti datoriile acumulate de proprietari sau, după al Doilea Război Mondial, date de regimul comunist, pentru locuit, susţinătorilor acestuia din rândul proletariatului sărac şi încă folosite în zilele noastre de către descendenţii acestora. Ce îmi place mult în acest exemplu particular este aspectul relativ bine conservat al casei de locuit a servitorilor, care dă o imagine despre cum îşi petreceau timpul liber acei oameni din epoca victoriană în Bucureşti, şi de asemenea starea excelentă a podului de păstrat alimente, fiind ca un fel de manual pentru acest tip de construcţie, folosit la depozitat produse alimentare în sec. 19, înainte de apariţia frigiderului. Feresterele de aerisire circulare şi îngust verticale se pot vedea foarte bine de-a lungul bazei acoperişului, împreună cu uşa mare de acces a podului, care înainte era prevăzută cu un scripete pentru ridicarea pachetelor de mâncare de la nivelul solului. Este foarte probabil ca bucătăria casei boiereşti să fi fost de asemenea prevăzută în cadrul acestei clădiri anexe (aş fi curios dacă a mai supravieţuit ceva din vechiul echipament şi din vechile instalaţii de bucătărie…)

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.