Cea mai estica prezenta ordinului calugareac cistercian este la Carta/ Kerz in Transilvania, intre Sibiu si Brasov. Este un epitom al raspandirii civilizatiei occidentale, a arhitecturii gotice a vestului la frontierele rasaritene, ortodoxe ale Europei. Prezenta manastirii si ecourile ei prin ruine si comunitatea sasilor locali, au influentat continuu aceasta regiune, contribuind la caracterul de articulatie civilizationala intre Est si Vest a ceea ce este acum statul Romania.
Etichetă: Transilvania
Schitand detalii gotice la Biserica Neagra
Profitand de un Brasov gol de turisti in timpul pandemiei, pentru a schita cateva detalii arhitecturale gotice ale remarcabilei Biserici Negre, construita in secolul 14, cea mai estica catedrala gotica din Europa continentala.
Catedrala ortodoxa din Sibiu – mesaj universalist in arhitectura
Orasul Sibiu (Hermannstadt in germana, Nagyszeben in ungureste) este al doilea mare centru urban al regiunii istorice sasesti din Transilvania. Variatiie numelui sau indica ca este un oras multietnic. Principala confesiune a populatiei romane a Sibiului este crestin ortodoxa, cu centrul de rugaciune la maiestuasa catedrala ilustrata in vechea carte postala din imaginea de mai sus. Biserica a fost inaugurata in 1904, proiectata de arhitectii unguri Josef Kamner si Vergilius Nagy. Arhidioceza Sibiului a publicat aceasta carte postala in anii imediat urmatori inaugurarii catedralei. Liniile clare ale desenului si gama de culori vii aplicate manual, transmit, in multe privinte mai bine decat o fotografie, mesajul arhitectural si proportiile impresionante ale acestei cladiri eclesiastice. Catedrala este modelata dupa Sfanta Sofia din Constantinopole, de asmenea imbratisand elemente de arhitectura locala ardeleneasca si de stil baroc, ordinul arhitectural prevalent in cadrul Imperiului Habsburgic, din care atunci Sibiul facea parte. Imi place mesajul universalist al arhitecturii sale, facand referinte la biserica ce ii imbratisa pe toti a primului mileniu al Erei Noastre, inainte de Marea Schisma si de Reforma, credinta ce isi avea centrul in Bizantul imparatului Justinian, constructorul Sfintei Sofia. Acel simbolism integrativ, transpus atat de bine in catedrala ortodoxa a Sibiului, era in contrast evident cu tensiunile etnice prevalente in cadrul Imperiului Austro-Ungar in timpul ultimelor sale decade de existenta, cand biserica a fost conceputa si ridicata, o situatie care in cele din urma a dus la obliterarea acestui odata grandios stat european.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Pavilion Art Nouveau in statiunea Ocna Sibiului
Ocna Sibiului (in germana: Salzburg; ungureste: Vizakna) este o mica statiune din zona istorica saseasca, dezvoltata ca bai in perioada victoriana, cand regiunea facea parte din Imperiul Austro-Ungar. Hotelurile, restaurantele si baile acesteia au fost proiectate in varietatea Vienna Secession a stilului Art Nouveau, dupa cum poate fi vazut in cartea postala veche de mai jos (publicata la inceputul anilor 1910). Nu am vizitat inca locul, dar inteleg ca un numar din acele minunate creatii Art Nouveau inca exista si chiar sunt „restaurate”, ceea ce in contextul romanesc inseamna probabil o renovare destul de agresiva. Imi place turnul bisercii sasesti din planul doi al imaginii, ridicandu-se peste satul de la acea vreme, invecinat cu statiunea.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Arhitectura neoromaneasca in Transilvania inaintea unirii cu Romania
Imperiul Habsburg cuprindea o importanta populatie romaneasca, in special in provinciile Transilvania si Bucovina. Dupa Compromisul de la 1867 cand imperiul a fost reorganizat ca o monarhie dualista Austro-Ungara, Transilvania a cazut sub guvernamantul Ungariei, care a inceput sa implementeze fara oprelisti politici de asimilare culturala si lingvistica ale celorlalte grupuri etnice care constituiau populatia provinciei, o politica de trista amintire cunoscuta ca „maghiarizarea fortata”. Acele politici au provocat o puternica reactie din partea nationalitatilor tinta (romani, germani, slovaci, etc.) care au incercat prin diverse mijloace sa-si pastreze identitatea culturala. Populatia romaneasca a beneficiat in mod insemnat in acest sens de sprijinul oferit de autoritatile Regatului Romanei, entitate numita de transilvaneni ca Tara. Situatia era oarecum similara cu cea existenta in sec. 19 intre statul grec si Imperiul Otoman, privind pastrarea identitatii culturale a grecilor otomani. Statul roman isi ajuta co-etnicii din Transilvania prin infiintarea de centre culturale sau sponsorizarea de ziare si alte publicatii. Taietura de ziar prezentata in imaginea de mai sus dateaza din 1914, chiar inainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial, detaliind inaugurarea, in anul precedent, al unui centru cultural in Seliste/ Saliste, langa Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben. Nota explicativa acompaniind fotografia puncteaza faptul ca arhitectura centrului este in ce denumim acum stilul neoromanesc, care prin el insasi este o declaratie de identitate etnica exprimata prin arhitectura, mentionand ca proiectul este opera arhitectului numit Cerna, din Tara. Imi place cum jurnalistul defineste stilul [neo]romanesc ca ‘stilul vechilor cule boeresti din Tara’, cum nici eu ca istoric in domeniu nu as fi zis-o mai bine. Politiciele reactionare de asmilare culturala ale Ungariei si tensiunile provocate de acestea au condus inexorabil, dupa Marele Razboi, la autodeterminarea nationalitatilor represate, in cazul romanilor la unirea cu Vechiul Regat, si in ultima instanta la disparitia de pe harta a odata puternicului Imperiu Habsburg.
**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
**********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Poarta taraneasca din zona etnografica Bran
Satele ancestreale romanesti inca mai pastreaza multe exemple de case traditionale imbodobite de superbe decoratii etnografice. Unele asemenea case sunt de vanzare la preturi destul de rezonabile, dar din pacate de multe ori intentia cumparatorilor este sa demoleze vechea structura si sa inalte in locul ei o constructie moderna mai profitabila si in viziunea lor mult mai prestigioasa. Unul din cele mai spectaculoase elemente ale ansamblului de casa taraneasca este poarta de lemn care da acces la batatura. In multe cazuri aceasta are proportii monumentale si este decorata cu motive etnografice intricate, fiind un puternic simbol asociat de tarani cu marcarea granitei dintre lumea/ cosmosul inconjurator impredictibil si spatiul venerat si ordonat al casei familiei, vazut in folclor ca echivalentul unui templu cosmic care are vatra ca altar. Imaginea de mai sus arata o asemenea poarta monumnetala din zona Bran a Transilvaniei. Este un model care s-a schimbat probabil destul de putin in aceasta regiune inca din Epoca Fierului, cand au aparut unelte eficiente pentru prelucrarea si sculptura in lemn de esenta tare (stejar, etc.) Costumele traditionale ale femeilor care discuta vesele in fata portii, urmeaza de asemenea modele din timpuri imemoriale. Elemente ale acestui tip de vestimentatie pot fi vazute in sculpturile in piatra de pe vremea cand Imperiul Roman a cucerit aceste teritorii, cum ar fi faimoasa Columna a lui Traian din Roma. In concluzie, cei care intentioneaza sa cumpere, restaureze/ renoveze o casa traditionala taraneasca, trebuie sa dea o atentie speciala portii casei, iar in cazurile in care aceasta a fost distrusa (un fapt destul de obisunuit in ultimile sapte decade de comunism si de tranzitie haotica la democratie) sa caute sa recreeze acest artifact esential din componenta ansamblului unei case taranesti traditionale.
***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Imaginea zilei 27-feb-10: Pavilion de bai de namol in stil Art Deco
Bazna este situata in regiunea saseasca a Transylvaniei, locuita de aceasta remarcabila comunitate incepand cu sec. 12 pana in sec. 20. Aceastia au fost nevoiti sa emigreze in masa in timpul regimului comunist din cauza conditiilor economice dezastruase si a politicii nationaliste, impotriva minoritatilor etnice, a Romaniei de atunci. Zona are de asemenea importante zacaminte de gaz natural, cunoscute de geologi ca regiunea domurilor de sare ale Transilvaniei, care au facut din Romania interbelica unul dintre principalii producatori de gaz ai Europei si o face astazi mai putin dependenta de capricioasele importuri de gaz rusesc. Aceasta geologie complexa a favorizat dezvoltarea unei importante satiuni balneare in Bazna in timpul epocii victoriene, cand zona era parte a Imperiului Habsburgic. Cartea postala veche de mai sus arata pavilionul bailor de namol („Schlammbad”) in scurta perioada interbelica de prosperitate a comunitatii sasesti sub administratie romaneasca. Pavilionul este intr-un stil Art Deco timpuriu, cu linii minimaliste, esentiale (anul 1929 este mentionat pe turnul central al cladirii). Imi place inscriptia „Salve” care intampina clientii de pe pedimentul usii in stil Art Deco, o decoratie tipica statiunilor balneo inca din timpul antichitatii romane. Fotografia este o mostra nostalgica a unor timpuri civilizate care au apus. Bazna in zilele noastre este desfigurata de cladiri asa-zis moderne, de arhitectura de slaba calitate, ridicate de comunitatea care i-a inlocuit pe sasi, o consecinta boomului imobiliar salbatic din Romania ultimilor ani. Este de asemenea un loc foarte scump pentru infrastrutura actuala si a ofertei de servicii submediocre. Toate acestea fac contrastul si mai mare cu frumoasa atmosfera si arhitectura reprezentata in cartea postala de mai sus.
***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 