Cuvantul „mahala” vine din turcescul „mahalle”, care inseamna district/ cartier de oras. Conotatiile sunt foarte diferite in cele doua limbi, in romana desemnand periferiile sarace si/ sau rau famate ale oraselor. Multe case de mahala prezinta caracteristici interesante de tranzitie intre arhitectura taraneasca/ rurala si cea urbana a secolelor trecute. Imaginea de mai sus este o casa de tip mahala din Targoviste (acum situata in centrul orasului, in urma extinderii demografice si in teritoriu a acestuia), datand probabil de la sfarsit de sec. 19. Este destul de bine pastrata si da o buna idee de cum ar fi aratat mahalalele din vechea Romanie, acum mai mult un secol. Acest tip de cladire este relativ rar acum, numarul lor diminuandu-se an dupa an. In opinia mea, acestea au o valoare de istorie arhitecturala si sociala, iar unele din ele merita a fi pastrate ca interesanti martori a evolutiei urbane a acestei regiuni din sud estul Europei.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 
Sunt câteva interesante şi în Bucureşti, foarte scunde, unele monument istoric, din fericire. Se mai văd în oraşele mici. Sunt într-adevăr mărturii interesante dar nu ştiu cât mai rezistă. Condiţiile de locuit în ele nu pot fi prea bune, poate doar dacă proprietarul, conştient de vechimea casei, are ceva teren şi în spate şi îşi poate face ceva mai modern, pentru el.
ApreciazăApreciază
Casle de tip mahala find mici si usoare, 1-2 dintre ele ar putea fi demontate si puse intr-un muzeu al evolutiei urbane. Exista cel al satului, care din pacate este condus si cu personal desuet din perioada comunismului, dar la unul al evolutiei urbane inca nu s-au gandit. VM
ApreciazăApreciază
Este o casa similara pe Sabinelor, in stare destul de buna:
http://bucharestunknown.blogspot.com/2010/05/din-nou-despre-un-bucuresti-patriarhal.html
Ma pasioneaza casele astea taranesti sau semi-taranesti inca relativ multe in Bucuresti (in Targoviste si alte orasele de provincie trebuie sa fie numeroase).
Unele din ele par a fi construite cate doua spate in spate sub acelasi acoperis, inclusiv din cele mai evoluate (de exemplu doua tip vagon). La fel este si in cazul celei prezentate de dv. Nu stiu daca este vorba despre o casa sau doua case?!
ApreciazăApreciază
Lipita de acea casa este o carciuma de colt, pastrata cel putin la fatada destul de bine; cred ca scrie deasupra intrarii ei/ pe colt bineinteles/ „1901”. Sunt enorm de evocative aceste case de mahala, dar pentru o eventuala conservare, este foarte greu de adus la un nivel de locuit modern. Este o problema care trebuie ponderata de consevationisti si gasita o solutie, pentru ca aceste case sunt si ele definitorii identitatii noastre. Stiu articolul acela al tau, in altul aveai o alta casa de mahala care avea o roata solara pe ‘friza’, aceea este o simbioza taraneasco-urbana foarte elocventa intr-adevar! Valentin M
ApreciazăApreciază
Cu ani in urma ,prin ’96-’98 niste nemti voiau sa construiasca o casa de acest tip in un parc din vecinatatea Luxemburgului.Stiu ca se facuse un proiect dar nu am idee dac mesterii romani au ajuns sa construiasca acea casa in Germania .Ideia de a stramuta o casa de mahala la Muzeul Satului este super …In micile orase de provincie aceste case mai exista .Imi amintesc casele mici lipite una de alta din ceea ce era odinioara Iasiul adolescentei mele .Iarna aceste cartiere de periferie (mahalale )erau un spectacol de neimaginat.Usor ,usor anii au trecut ,mahalaua a disparut total.Pana prin anii ’97 mai exista din acea mahala doar casa lui Ilie Pintilie (fost leader PCR) ,apoi a disparut si aceasta fiind inghita de un restaurant devenit mai apoi tinichigerie …o constructie hada facuta de mantuiala .Uneori ma face sa si rad :in mahalale Iasiului mai ramasese un simbol comunist sa se opuna „progresismului urbanistic ” al ultimilor 20 de ani.L-au demolat si a invinsc capitalismul – asa cu, romanul il intelege 🙂
ApreciazăApreciază
E un paradox dureros ca in comunism s-a consevat mult mai multa arhitectura istorica, cu toate planrile lor de sistematizare, si retorica de a ‘sfarsi cu trecutul negru’ burghezo-mosieresc, in contrast cu frenezia distrugatoare a milioane de cetateni ai Romaniei care nu au ceva mai bun de facut decat sa-si razuiasca si bruma de identitate arhitecturala care ma era, sa o inlocuiasca cu termopane, inox-uri si culori tipatoare. Traim vremuri de restriste din acest punct de vedere, mult mai teribile decat in comunism, se poate spune. VM
ApreciazăApreciază
Astfel de case am vazut pe strada Calea Calarasilor
ApreciazăApreciază