Cimitirul istoric taranesc Cotorca, jud. Buzau

In mijlocul preriei Baraganului din sudestul Romaniei, se afla un cimitir istoric taranesc ce conserva cruci de piatra in stil valah datand din sec. 19, pana la inceputul sec. 20. Locul este o extraordinara capsula a timpului si un testament al unui demult apus mod de viata, traditii si culturi a comunitatilor rurale din campiile de la poalele Marii Curburi a Carpatilor.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania si sud-estul Europei – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din aceste regiuni.

***********************************************

Constantin D Rosenthal – o expozitie la Muzeul National de Arta

Pictorul de secol 19, CD Rosenthal, a fost una din figurile importante ale Revolutiei de la 1848 din Valahia, care a pus bazele identitatii nationale moderne a ceea ce cateva decade mai tarziu va deveni Romania. El a fost un evreu ungur, ceea ce a facut contributia lui si mai relevanta acelor momente pivotale de la originea acestui stat national modern din sud-estul Europei. Video-ul de fata este o recenzie a unei expozitii comemorative a lucrarilor sale, ce are loc la Muzeul National de Arta din Bucuresti (MNAR). El a fost un cronicar in imagini al acelor evenimente si un protagonist, intr-o perioada de dinnaintea mass-mediei moderne, pictandu-si expresiv si metaforic prietenii, revolutionarii, care erau tineri aristocrati romani, si altii, care ca el, de sorginte cosmopolita, au ajuns sa se identifice cu miscarea politica ce atintea spre fundarea unui nou stat national. O alta asemenea personalitate a fost scotianca Mary Grant, care este modelul picturii lui cele mai faimoase, „Romania Revolutionara”. Expozitia este un excelent breviar al acestui moment fundamental din istoria tarii, care a conditionat intreaga sa evolutie culturala si politica ulterioara, inclusiv felul cum a fost vazuta si interpretata arhitectura romaneasca din perioada statului national, in care inca ne aflam.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania si sud-estul Europei – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din aceste regiuni.

***********************************************

Arhitectura vernaculara din sud-estul Romaniei (Baragan)

Arhitectura caselor taranesti din zona preeriei Baraganului, care a inceput sa se contureze in secolul 18, reprezinta o sinteza sui generis intre cea a satelor Carpatilor Meridionali si de Curbura, intalnita la comunitatile romanesti si secuiesti, si cea din ce este acum Bulgaria centrala, in zone cum sunt Plovdivul, ce reprezentau centrul culturii si puterii Otomane in nordul Balcanilor de acum doua secole. In video-ul acesta detaliez coalescenta arthitecturala intre tipurile de arhitectura vernaculara de la nord si sud de Baragan, pe care o putem inca admira si examina in satele sud-estului Romaniei.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Perioada Lalelei si Stilul Valah

Stiul artistic si arhitectural valah, denumit de obicei (gresit) stil brancovenesc, s-a dezvoltat in contextul geopolitic si cultural de mare cuprindere al Imperiului Otoman de la sfarsitul secolului 17, culminand cu primele decade ale secolului 18, ce in istoria culturala a imperiului Otoman are termenul de Perioada Lalelei. Este o epoca de europenizare a elitei Istanbulului, si experimentarii cu noi modele artistice si sintetizarea acestora in ceea ce va deveni Barocul si Rococoul otoman. Stilul Valah este o repercursiune a acestora in conditiile speciale culturale ala Valahiei, cu mostenirea sa bizantina, si a autonomiei politice de principat vasal otoman. In acest video articulez fenomenul mai larg al Perioadei Lalelei, la cel mai restrans al Stilului Valah, evidentiind contextul sau cultural international si geopolitic de sinteza a artei islamice cu cea crestina, tipica acelor vremuri. Numai prin astfel de optica inclusiva si nu izolationista, nationalist romaneasca, poate fi inteles si articulat stilul arhitectural al Valahiei, contributia sa cea mai de seama la cultura si arta lumii.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Confortul vechilor case taranesti din Valahia

Este o mare diferenta intre confortul caselor taranesti din Valahia, in secl 19 si inceputul sec. 20, in functie de nivelul de prosperitate al acelor comunitati, ce depindeau de statutul lor social, ca tarani aseriviti, intadorati sau liberi, ce aveau proprietate. Acea diviziune era reflectata in locatia acelor sub-clase sociale: in zona de ses, cu mari suprafete arabile, producatoare de grane, era locul taranilor aserviti, iar in zona de deal, a Subcarpatilor, erau traditional comunitatile taranilor liberi. Acest video discuta diferenta majora de confort intre casele locuite de comuntatile taranesti din Valahia, sudul Romaniei, inainte de disparitia finala a marilor latifundii si modernizarea tarii.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Stiri de la Conacul Casota

Moray Letham, proprietarul si restauratorul Conacului Casota, judetul Buzau, cu un panou de feronerie de usa restaurat, ce marcheaza anul inaugurarii cladiri conacului (photo: Valentin Mandache)

Sunt incantat sa va relatez ca am avut in sfarsit oportunitatea de a vizita Conacul Casota, o superba cladire de epoca din sudul judetului Buzau, despre care am scris cu ceva vreme in urma un articol, ce este printre cele mai citite ale blogului Case de Epoca – Historic Houses of Romania. Domnul Moray Letham, un nativ al orasului Edinburgh, capitala Scotiei, este proprietarul acestei magnifice resedinte istorice de tara, ridicata la sfarsitul sec. 19 intr-un stil istoricist inspirat din cel al castelelor de pe Valea Loarei din Franta. Extensivele reparatii structurale si lucrarile ample de restaurare sunt in plina desfasurare, facute in multe cazuri de unul singur de catre Moray, cu pasiune, profesionalism, dragoste pentru cladire, mari cheltuieli, si extraordinara loialitate pentru acest loc istoric atat de important pentru identitatea comunitatii locale si a patrimoniului arhitectural al Romaniei. Domnul Letham a trebuit sa faca fata si sa treaca peste numeroase adversitati, ca teribila mentalitate comunista a multor dintre localnici si autoritatile locale, care l-au tratat cu indiferenta sau chiar pus obstacole, cu toate ca dansul are regulile si legile statului roman de partea sa privind restaurarea si proprietatea unei case de epoca, unii furand fara nici o rusine din piesele de patrimoniu ale conacului, abordand iresponsabil aceasta importanta cladire istoricata. Cu o vointa de fier, Moray a progresat semnificativ si este ca intotdeauna deteminat sa continue misiunea sa de a restaura conacul Casota, cu tot dezinteresul din partea comunitatii pentru care dansul cu buna-credinta lucreaza sa dea o noua viata acestui monument de arhitectura ce defineste identitatea judetului Buzau si campiei Baraganului. Moray este, in opinia mea, proprietarul – restauratorul ideal al acestei case de epoca remarcabile din coltul nostru de Europa, si isi va atinge obiectivul de a readuce la vechea glorie Conacul Casota.

Copertine scoica din perioada La Belle Époque in Ploiesti

Mai jos sunt doua minunate copertine de usa de tip scoica, care le-am fotografiat in Ploiesti, orasul petrolier de la 60km nord de Bucuresti. Acestea dateaza din perioada La Belle Époque (tarzie victoriana si edwardiana), apartinand ca „specie” arhitecturala curentului Art Nouveau, constituind o parte a ceea ce eu denumesc peisajul construit in stil Mic Paris a zonelor urbane ale Romaniei din acea perioada. Copertinele scoica sunt raspandite mult in Bucuresti, ceea ce ma face sa le consider ca unul din importantele simboluri arhitecturale ale capitalei Romaniei, insa de asemenea populare in tara inainte de Primul Razboi Mondial. Ploiestiul acelei ere se afla intr-un proces de dezvoltare spectaculoasa in urma veniturilor din economia petroliera ce aparea atunci, si ca un important centru de schimb regional. Copertinele scoica sunt astfel un superb mod de a ne reaminti de acele vremuri prospere si fineturile lor arhitecturale.

Copertinea scoica din perioada La Belle Époque in Ploiesti (©Valentin Mandache)

Copertinea scoica din perioada La Belle Époque in Ploiesti (©Valentin Mandache)

Copertinea scoica din perioada La Belle Époque in Ploiesti (©Valentin Mandache)

Stalp etnografic de veranda

Stalp etnografic de veranda, casa de la inceputul anilor 1930, zona Dorobanti, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Am putut detecta in mod cert un trend in cadrul arhitecturii neoromanesti de a folosi din abundenta motive etnografice, care s-a desfasurat inte sfarsitul anilor 1920 si al decadei 1930, ce transcede fazele sale de dezvoltare matura si tarzie, exprimat in special in structuri din lemn sculptat cum ar fi verande, balustri de scari, balcoane, ansambluri de usi, etc. Stalpul de lemn, de veranda, in imaginile prezentate aici, de extraordinara calitate a designului si executiei, este un asemenea exemplu, inspirat din arta taraneasca din sudul Romaniei.

Stalp etnografic de veranda, casa de la inceputul anilor 1930, zona Dorobanti, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Cotineață arhitecturală de găini din perioada Fin de Siècle

Cotineață arhitecturală de găini datând din anii 1890, Târgoviște (©Valentin Mandache)

Curțile caselor de epocă deseori conțin tezaure și curiozități ascunse de istorie arhitecturală, de la fragmente de decorație și structuri mult mai vechi decât fațadele de la stradă, la pavilioane de grădini sau foste construcții de fermă. Am avut rara ocazie de întâlni în Târgoviște o frumoasa structură de cotineață, datând din perioada Fin de Siècle, care modelează o locuință umană la o scară mai mică, de un stil popular în acele timpuri în România. Aceasta reproduce design-ul a ceea ce eu numesc cabană alpină, care este parte a modei de arhitectură balneară răspândită în Europa centrală și de est a anilor 1880 – 1890.

Cotineață arhitecturală de găini datând din anii 1890, Târgoviște (©Valentin Mandache)

Fosta curte a marii case ce conținea această cotineață de găini este acum expusă la stradă, ca urmare probabil a demolării clădirii ce înainte îi ascundea vederea și vânzării bucății de pământ pe care stătea acea casă. Cotineața era de uz mixt pentru diferite păsări de curte, în principal găini la cele două nivele inferioare, probabil și pentru rațe sau gâște la nivelul de la sol, iar mansarda destinată porumbeilor.

Cotineață arhitecturală de găini datând din anii 1890, Târgoviște (©Valentin Mandache)

Îmi plac elaboratele traforaje ce mărginesc cornișa acoperișului, atât de tipice epocii victoriene târzii. Două găuri pentru porumbei flanchează ușa mai mare centrală destinată accesului îngrijitorului, prin care este tăiată o a treia gaură pentru porumbei.

Aceasta este o excelentă piesă de arhitectură domestică istorică, care este încă destul de bine păstrată și relativ ușor de restaurat. Cotineața prezentată aici, de o remarcabilă arhitectură, indică sofisticarea românilor de acum mai bine de un secol, care aveau în mod cert  gusturi arhitecturale mult mai elevate decât precar educații lor urmași post-comuniști.