Tur: Bucurestiul otoman si stilul valah (brancovenesc)

Dragi cititori,

Doresc sa va invit la un tur arhitectural pe subiectul stilului Valah, cunoscut de asemnea ca Brancovenesc, unic Romaniei, o fascinanta fuziune intre traditiile bizantine locale, islamice ale Imperiului Otoman, impreuna cu elemente de renastere si baroc, o expresie a spiritului acestei tari aflate la junctura civilizatiilor Europei si a Orientului. S-a desfasurat in Principatul Tarii Romanesti, al Valahiei, cu precadere in sec. 18, intr-o perioada de stabilitate si prosperitate pentru acea provincie de frontiera a Sublimei Porti. In Bucuresti s-a stabilit, la vremea aceea, definitiv capitala, iar ca rezultat, orasul este inzestrat cu un mare ansamblu de monumente arhitecturale in acel stil singular.

Aceasta excursie arhitecturala este programata pentru duminica 19 mai 2024, intre orele 11.30h – 13.30h, si poate fi de interes pentru oricare dintre dumneavoastra, localnic, sau aflat in vizita ca turist sau cu afaceri, dorind sa inteleaga caracterul acestei metropole prin descoperirea si intelegerea fascinantei sale arhitecturi vechi, impreuna cu procesele sociale si economice ce o conditioneaza.

Bucurestiul este acum o capitala nationala in cadrul Uniunii Europene, legata in principal cu centrul si vestul Europei, insa orasul, majoritatea istoriei sale, pana in ultimul sfert al sec. 19, a fost parte a lumii otomane, in acelasi maret imperiu cu Mecca, Damasc, Bagdad, Cairo sau Tunis. Aceasta va da o perspectiva a enormei influnete a sultanatului turcesc in coltul nostru de Europa. Adaugati la acele coordonate geopolitice si culturale, remarcabila situatie a Valahiei, impreuna cu Moldova, ca singurele protectorate crestine ale imperiului islamic al Portii, necolonizate cu populatii musulmane. Conditiile acestea au constituit astfel un soi de vas Petri in cadrul caruia arta si arhitectura valaha (brancoveneasca) s-a cristalizat si evoluat. Componentele renascentiste si baroce au venit prin ruta ocolitoare a Istanbului, prin absortia ideilor Iluminismului de catre cosmopolita capitala otomana, radiate apoi in provincii, si nu cum ne-am fi asteptat, din Imperiul Austriac, vecin, de peste Muntii Carpati, din Transilvania, unde crestele lor inalte erau nu numai un obstacol geografic cu Europa, dar reprezentau de asemenea o formidabila bariera culturala.

In esenta, arhitectura valaha arata ca o coalescenta intre o biserica si o moschee. Pentru ochiul proaspat al vizitatorului din strainatate, sau chiar din Ardeal, seamana cu un ametitor caleidoscop de fatete bizantine, din Asia Centrala, ruso-tataresti, sau maure, un loc unde estul intalneste vestul. Stilul valah este astfel o expresie artistica crestina a realitatii politice, economice si culturale in imperiul islamic al otomanilor. Cu arcele chila, sustinute de coloane bizantine, mocarabi, bogate decoratii florale de inspiratie persana, pilastri baroci, si ancadramente renascentiste de fereastra si usa, designul valah este un limbaj al unui geniu artistic, care in era urmatorare, a natiunii, va deveni sursa primara de inspiratie pentru arhitectura nationala, stilul neoromanesc, o alta componenta vitala a peisajului construit local.

Perioada Lalelei si Stilul Valah

Stiul artistic si arhitectural valah, denumit de obicei (gresit) stil brancovenesc, s-a dezvoltat in contextul geopolitic si cultural de mare cuprindere al Imperiului Otoman de la sfarsitul secolului 17, culminand cu primele decade ale secolului 18, ce in istoria culturala a imperiului Otoman are termenul de Perioada Lalelei. Este o epoca de europenizare a elitei Istanbulului, si experimentarii cu noi modele artistice si sintetizarea acestora in ceea ce va deveni Barocul si Rococoul otoman. Stilul Valah este o repercursiune a acestora in conditiile speciale culturale ala Valahiei, cu mostenirea sa bizantina, si a autonomiei politice de principat vasal otoman. In acest video articulez fenomenul mai larg al Perioadei Lalelei, la cel mai restrans al Stilului Valah, evidentiind contextul sau cultural international si geopolitic de sinteza a artei islamice cu cea crestina, tipica acelor vremuri. Numai prin astfel de optica inclusiva si nu izolationista, nationalist romaneasca, poate fi inteles si articulat stilul arhitectural al Valahiei, contributia sa cea mai de seama la cultura si arta lumii.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Scurta vizita la Manastirea Antim, Bucuresti

Biserica manastirii Antim (anii 1710), Bucuresti (©Valentin Mandache)

Tocmai am facut o scurta vizita la frumoasa Manastire Antim in centrul Bucurestiului. Biserica ansamblului manastiresc este o superba cladire adunand impreuna motive si stiluri din lumea otomana a sec. 17 si 18, ce parca ma indeamna sa investigez, analizez si meditez cat mai mult cu putinta despre aceasta remarcabila creatie.

Jardiniere în stil neoromânesc

Jardiniere în stil neoromânesc, București (©Valentin Mandache)

Unul din preceptele stilului neoromânesc este integrarea design-ului arhitectural în mediul natural al țării, văzut ca un fel de Grădină a Domnului biblică, similar felului cum bisericile de sec. 18 în stil brâncovenesc, din care în mare parte se inspiră, erau considerate ca fragmente de rai pe pământ  în această regiune afectată de războaie și de dominația otomană. Atmosfera ca de Arcadia a casei unde familia își făcea căminul este transmisă de arhitectura neoromânească printr-o bogată panoplie de elemente decorative specifice. Jardinierele sunt, în această privință, unele dintre cele mai eficiente mijloace de a obține acel efect de serenitate. Ele vin într-o mare varietate de forme și decorații, amplasate în puncte de mare vizibilitate în exteriorul casei, cum ar fi jardinierele de pervaz, documentate în articole publicate anterior.  Pentru articolul de față am adunat câteva ilustrații de jardiniere de tip oală de flori ce ornează case în stil neoromânesc datând din perioada interbelică. Acestea sunt amplasate pe pilonii balustradelor de la intrarea casei, pe vârful stâlpilor de gard, flancând balcoane, și în alte locuri vizibile. Plantele ornamentale care cresc în ele, după cum se vede din imaginile prezentate aici, transmit ceva din plăcuta natură ce caracteriza Bucureștiul de acum opt sau nouă decenii, când au fost realizate aceste jardiniere.

Această prezentare necesită JavaScript.

iPhone photo of the day: biserica Stavropoleos

Una din cele mai frumoase cladiri eclesiastice ale Romaniei: biserica Stavropoleos (1724), stil brancovenesc tarziu.

Biserica Stavropoleos, Bucuresti ((c)Valentin Mandache)

O splendida vilă neoromânească

Am publicat pentru prima oară acest articol în noiembrie 2010, dar l-am pus offline la scurtă vreme dupa aceea din cauza unor bloguri românești care pretind că se ocupă cu arhitectura istorică și care îmi utilizau aceste fotografii și idei, fără a-mi acorda niciun fel de credit, sau să mă citeze, pretinzând că ar fi fost ale lor, un comportament arogant tipic scenei culturale, inclusiv în domeniul arhitecturii istorice, aparținând României post-comuniste. Multe dintre aceste mediocrități își însușesc și plagiază fără nicio rușine munca altor autori, după cum îmi amintesc de un caz, acum mai mult de un an, când cineva de la Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu”, o doamnă Mihaela Criticos, a publicat o carte despre stilul Art Deco, plină de ilustrații luate de peste tot de pe web, inclusiv de pe site-ul meu, fără să facă citarile cuvenite.

Vilă în stil neoromânesc, proiectată de arh. Toma T. Socolescu în 1934, Câmpina. (©Valentin Mandache)

În deceniul dintre mijlocul anilor 1920 și 1930, stilul arhitectural neoromânesc a atins apogeul său creativ și de popularitate. Unul dintre cei mai cunoscuți și capabili arhitecți care a marcat cu talentul și creativitatea sa perioada, a fost Toma T. Socolescu, cel mai strălucit reprezentant al unei faimoase familii de arhitecți romani. Casa de mai sus, cu toate că nu este deosebit de mare, constituie, în opinia mea, una dintre cele mai bune creații ale sale, care este și excelent păstrată. Se află în Câmpina, un oraș care își datorează prosperitatea industriei petroliere, situată foarte aproape de o altă casă deosebită pe care am documentat-o într-un articol recent (un remarcabil design modernist, unde am lansat ipoteza, bazat pe informațiile celor care locuiesc în zonă, că a fost proiectată de un arhitect al Wehrmacht-ului în timpul războiului). Demn de remarcat în acest exemplu este foarte decoratul ansamblu de intrare al casei (ușa, brâul stuco care o înconjoară și umbrarul cu motive țărănești sculptate în lemn). De asemenea merită menționat balconul-terasă de la nivelul grădinii casei. Terasa este dominată de un scut cu monograma familiei „NP”, care decorează cheia de boltă a arcului ușii. Aș mai vrea să punctez și încântătoarea verandă de la etaj, prevazută cu stâlpi de lemn încrustați, care susțin un acoperiș de forma stilizată a unui clopot de biserică, preluat de către arhitect din exemple de acest fel din arhitectura de biserică medievală-târzie din Valahia. Acoperișul este încoronat de o finială tipic neoromânească. Când am făcut fotografiile, am avut ocazia să discut cu proprietarul acestei case, o doamnă în vârstă, care mi-a oferit o mulțime de informații despre designer și anul construcției (1934). Dânsa a menționat condițiile grele cărora a trebuit să le facă față în timpul lungilor deceniilor ale regimului comunist pentru a menține în bună stare acest edificiu, când o parte din proprietate a fost folosită de garnizoana locală pentru cazare. Am mai fost informat despre recenta restaurare și renovare, care a fost efectuată sub atenta ei supraveghere pentru a păstra cât mai mult posibil din detaliile și structurile vechii clădiri. În opinia mea, aceast proprietar își definește în mod evident identitatea prin casa de epocă pe care o deține, sentiment care este în mare deficit printre majoritatea celorlalți proprietari de case de patrimoniu. Fotomontajul de mai sus și show-ul de diapozitive care urmează textului sunt câteva imagini care redau doar o mică parte a frumuseții și serenității acelei case deosebite, proiectate din unul dintre cei mai buni arhitecți ai stilului neoromânesc.

Această prezentare necesită JavaScript.

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Rame de fotografii în stil neoromânesc – 1

Doresc să vă prezint două frumoase rame de fotografii în stil neoromânesc, datând de la începutul anilor 1910, într-o perioadă când faza matură a stilului național al Românei era în plin avânt, ca urmare a popularității pe care și-o câștigase prin intermediul Marii Expoziții Regale Jubiliare de la 1906, când stilul a fost făcut cunoscut publicului larg. Motivele sculptate în lemnul ramei sunt o adevărata enciclopedie a registrului decorativ neoromânesc: arcul bizantin, coloane scurte cu motivul funiei, discuri solare etnografice, modele luate din broderiile țărănești etc. Foarte potrivit și fericit, fotografii autografiate ale Reginei Maria, îmbrăcată în costum național, sunt acum înrămate în aceste opere de artă. Regina a fost unul dintre promotorii iconici ai stilului neoromânesc, încă din primii lui ani, în special în domeniul designului interior și de mobilier, grădinărit, modă și pictură.

Ramă de fotografie în stil neoromânesc datând de la începutul anilor 1910

Rama de mai sus îmi amintește de design-ul unei copețti de carte, despre care am scris pe acest blog (click aici pentru acces articol), unde o pereche similară de coloane susține arcul bizantin. Îmi plac exuberantele discuri solare, atât de prezente în etnografia românească, și de asemenea sugestia de arc frânt trilobat inspirat din arhitectura de biserică brâncovenească, ce este încrustat de-a lungul deschiderii ramei.

Ramă de fotografie în stil neoromânesc datând de la începutul anilor 1910

Coloanele celui de-al doilea exemplu prezintă o configurație abstractă, rectangulară a motivului funiei, populară în arhitectura de exterior, folosită de exemplu pentru frize de zid, și inspirată din ornamentația de sec. 16 a catedralei Curtea de Argeș. Discurile solare sunt compuse din obișnuitele șase raze, un motiv ce se întâlnește în etnografia indo-europeana din Sri Lanka până în Irlanda, pe când restul câmpului ramei este umplut cu incrustații de modele inspirate din cusăturile ce împodobesc costumele țărănești.

Scurta consideratie despre arhitectura brancoveneasca

Formele arhitecturale brancovenesti ce s-au dezvoltat intre mijlocul sec. 17 si primele decade ale sec. 18, corespundeau intentiei de a simboliza viata si varietatea de credinta religioasa a locului in care acestea luasera forma, acela al Tarii Romanesti in sine. In arhitectura acestor edificii se regaseau deci universul mental si psihologia celor care le-au ridicat si celor carora le erau destinate. De aceea in simbolistica acelor edifcii trebuie cautat raspunsul la intrebarea de ce constructiile religioase mai ales, au dobandit un limbaj cu totul unic in epoca brancoveneasca, ducand la nasterea stilului brancovenesc, specific acestui principat si atat de important la fundamentarea stilului neoromanesc din epoca moderna.

In opinia mea notiunile stilistice folosite in istoria artelor din centrul si vestul Europei nu sunt cele mai adecvate mijloace de a diseca schema stilistica a acestor cladiri, ci mai pertinente sunt schemele de analiza aplicate arhitecturii Imperiului Otoman, din care Tara Romaneasca facea atunci ferm parte, atat celei de sorginte crestina, cat mai ales islamice.

Ce trebuie permanent sa tinem cont e ca mesajul crestin de a urma chemarea si vocatia lui Isus, in conditiile de subordonare la religia musulmana, ideologia suprema a califatului otoman, genera o cu totul alta dinamica de exprimare artistica si implicit arhitecturala in interiorul milletului crestin din care Valahia facea parte, diferita de tarile in care crestinismul era religia si de asemenea ideologia suprema, ca in Rusia sau Austria. Astfel in epoca brancoveneasca arhitectura s-a exprimat pe baza coordonatelor plastice specifice mediului cultural al imperiului padisahului, cautand armonia si univeralitatea umanitatii in realitatea politica, economica si culturala a suprematiei lumii musulmane. Arhitectura brancoveneasca a devenit in acest fel o zona privilegiata de exprimare libera si sofisticata, de travaliu spiritual spre atingerea desavarsirii si maretiei simbolizata de faptele si viata lui Isus, ce fascinau atat pe principii Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu in timpul carora stilul numit acum brancovenesc a luat forma si continut, cat si pe populatia Tarii Romaneasti, ce a asigurat continuarea stilului si dupa instaurarea regimului fanariot.

Valentin Mandache, expert in case de epoca

Tureta cupolei bisericii Mantuleasa din Bucuresti, construita in 1734 in stil Brancovenesc tarziu. Structura este probabil o restaurare, in respectul celei originale. (©Valentin Mandache)

Lespezi funerare, mijlocul sec. 17, de la inceputurile stilului Brancovenesc, Manastirea Stelea, Targoviste (©Valentin Mandache)

Colina Patriarhiei: imagini de la turul de istorie si fotografie arhitecturala de duminica trecuta

Colina Patriarhiei: tur de istorie si fotografie arhitecturala, 17 iulie '11 (©Valentin Mandache)

Turul a beneficiat de o briza neasteptata pentru vremea din aceasta perioada a anului, fapt care a energizat si mai mult entuziasmul participantilor in a descoperi intricatiile arhitecturale ale edificiilor care formeaza „Acropolisul” Bucurestiului si labirintul de strazi inconjuratoare. Colina Patriarhiei contine cele mai vechi cladiri in folosinta ale capitalei Romanei, cu fragmente databile inca din sec. 16, formand centrul religios si administrativ al Bisericii Ortodoxe Romane, principala credinta religioasa a acestei tari. Micile resedinte private care sunt imprastiante in jurul colinei sunt in majoritate in stilul Mic Paris, popular in cea de a doua jumatate a sec. 19, cand zona a constituit focusul intregului oras si al tarii, gazduind centrul sau secular (Parlamentul) si temporal (Patriarhia). Marele prestigiu asociat cu cladirile din zona Colinei Patriarhiei le-a conferit acestora calitatea de modele arhitecturale, urmate de meseriasi si arhitecti in constructii implementate in alte parti ale orasului. Am avut astfel cu totii ocazia sa facem o interesanta „arheologie arhitecturala”, trecand in revista ramasitele ce au mai supravietuit din acesta odata ilustra zona a Bucurestiului, acum aflata in evident declin, odata ce in ultima suta de ani centrul comercial, politic si cultural al orasului s-a mutat incet spre nord. Am increderea ca participantii au petrecut o dimineata intelectuala, dar si plina de nostalgie in intalnirea cu cladirile de epoca ce in multe aspecte constituie esenta vechiului oras, denumit odata Micul Paris al Balcanilor! 

Colina Patriarhiei: tur de istorie si fotografie arhitecturala, 17 iulie '11 (foto: Ioana Novac)

Participanti la tur si ghid admirand si fotografiind detaliile arhitecturale falmboaiante ale cladirilor in stil brancovenesc ale Palatului Patriarhal, unele din ele in acea infatisare inca de la mijlocul sec. 17, folosite mai tarziu ca arhetip de catre arhitectii stilului neoromanesc ai erei moderne.

Colina Patriarhiei: tur de istorie si fotografie arhitecturala, 17 iulie '11 (foto: Romulus Andrei Bena, http://www.prieteniiscoliicentrale.wordpress.com)

Subsemnatul explicand participantilor la tur despre pitorestile case de epoca in stil Mic Paris de pe strada Principatele Unite. Aici erau in sec. 19 unele din cele mai prestigioase adrese private si publice bucurestene, inainte ca centrele comerciale si politice ale orasului sa se mute spre nord odata ce legaturile cu Europa Centrala si de Vest au inceput sa se dezvolte, in defavoarea vechilor relatii cu fosta lume otomana de la sud.

Valentin Mandache, expert in case de epoca

!!! Urmatorul tur duminical (24 iulie ’11, 9am-12.00) de istorie si fotografie arhitecturala va avea loc in cartierul istoric Gara de Nord, nord-vest-centru Bucuresti (vezi harta la acest link); punctul de intalnire: statia de metro Gara de Nord (in fata iesirii care este chiar peste drum de Statuia Eroilor CFR). Astept sa ne intalnim !!!

Această prezentare necesită JavaScript.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Coperta de carte in stil neoromanesc

Neo-Romanian style book cover, early 1920s (photo ©Valentin Mandache)

Stilul neoromanesc, unul dintre multiplele experimente artistice national-romantice care au aparut in a doua parte a sec. 19 in tari si natiuni din Europa si diverse alte colturi ale lumii, si-a gasit expresia nu numai in arhitectura, dar a avut interesante manifestatii si in alte arte vizuale ca sculptura, pictura sau grafica. Un exemplu graitor este minunata coperta de carte prezentata mai sus, un volum publicat in anii ’20 de editura „Scrisul Romanesc” din Craiova, ce contine scrieri de Nicolae Balcescu, unul dintre conducatorii proeminenti ai revolutiei nationaliste care a cuprins principatele romanesti in 1848. Acest design neormanesc, inspirat din forme si motive arhitecturale, este prin urmare foarte potrivit pentru o carte continand astfel de scrieri, publicata de o editura cu un asemenea nume, intr-o epoca de intensa mandrie nationala ce a urmat suferintelor si realizarilor Primului Razboi Mondial. Thema arhitecturala ilustrata pe coperta isi are originea in registrul decorativ neoromanesc, care la randul sau recicleaza elemente de arhitectura de biserica valaha din evul mediu tarziu romanesc (cunoscute si sub denumirea de brancovenesti), cum ar fi motivul funiei reprezentat pe coloane sau inconjurand campul copertii intr-o configuratie rectangulara, asemanatoare unei frize de biserica.  Arcul de tip bizantin ce se desfasoara intre coloane este decorat cu un intricat motiv dantela ce este o influenta medievala armeana si georgiana in artele romanesti, preluata si de stilul neoromanesc. Imi place foarte mult culoarea albastra folosita de grafician in cadrul copertii, specifica decoratiei de biserici si case taranesti din nord-vestul Romaniei, in special in Moldova si regiuni adiacente din Tara Romaneasca, ce se intalneste de asemenea in Ucraina si mai departe in Rusia. Coperta este astfel un fascinant anasmblu de motive din cadrul intregii regiuni in care se afla Romania, in matrita singulara a stilului neoromaneasc .

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.