Azi cea mai mare parte a litoralului românesc este, cu excepţia zonei de la gurile Dunării, un şes în general neinteresant, punctat de uriaşe construcţii industriale şi cartiere sau hoteluri gri din perioada comunistă. Ţara a avut totuşi între 1913-1916 şi 1918-1940 un ţărm stâncos, cu peisaje spectaculoase, care aparţine acum Bulgariei. În perioada interbelică Regina Maria a construit în oraşul-port Balcic (anticul Dionysopolis, fondat de colonişti greci în sec. 7 î.e.n.), cel mai frumos palat de vilegiatură al său, înzestrat cu o magnifică grădină şi o multitudine de case de oaspeţi, într-o perioadă desfăşurată între 1927 şi 1936. Unii din cei mai buni arhitecţi români ai timpului au contribuit acolo cu creaţiile lor, printre ei numărându-se Emil Gunes sau Henriette Delavrancea Gibory. Urmând exemplul reginei, mulţi cetăţeni înstăriţi au ridicat de asemenea locuinţe de vară în staţiune, de o calitate arhitecturală superbă, care încă există şi sunt bine îngrijite. Coasta din jurul Balcicului este orientată spre sud, protejată de o serie de faleze şi dealuri stâncoase abrupte de vânturile reci şi vremea de iarnă aspră ce vine prin intermediul Stepei Pontice tocmai din Siberia, afectând restul ţării.
Perioada interbelică a fost astfel o epocă glorioasă pentru Balcic, ca staţiune pentru personalităţile României de atunci care îşi petreceau verile în confortul vilelor de pe ţărm, şi ca un loc ce stimula creaţia prin constituirea unei remarcabile colonii de pictori şi scriitori, cu toţii beneficiind de intensa lumină a soarelui sudic, de îmbietorul peisaj de coastă şi bucurându-se de primirea pitoreştii comunităţi locale alcătuită în majoritate din turci, tătari şi bulgari.
Regina Maria şi familia regală au petrecut multe vacanţe plăcute la palatul şi grădinile sale din Balcic, deseori făcând plimbări cu barca cu motor pe mare de-a lungul plajei. Totul radia fericirea şi bunăstarea tipică acelei perioade a istoriei, asemănător felului cum alţi aristocraţi europeni, oameni cu avere sau artişti faimoşi se bucurau de locuri exotice din Mediterana sau Golful Mexic.
Remarcabil pentru Balcic şi vremurile când Maria l-a aşezat pe harta turistică ca un tărâm idilic, era contrastul cu viaţa şi aspiraţiile comunităţilor de pe malul Mării Negre al Uniunii Sovietice, graniţa nefiind prea departe. Anii înfloritori ai Balcicului ca staţiune regală s-au suprapus cu teroarea lui Stalin, epurările partidului, execuţiile şi trimiterea la inchisoare a nenumărate suflete nevinovate. În mai puţin de un deceniu după ce Maria şi-a construit palatul său pontic, România a devenit una dintre primele victime ale imperiului comunist vecin.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 