Ansamblu de usa in stil neoromanesc tarziu

Late Neo-Romanian style doorway assembly, house buit in the early-1930s, Cotroceni area, Bucharest (©Valentin Mandache)

In cursul studiului stilului neoromanesc a trebuit sa divizez evolutia acestuia in trei principale faze. Cea timpurie, care a tinut de la initierea acestuia in 1886 de catre arhitectul Ion Mincu cu edificiul in Casa Lahovary, pana in 1906 cand a avut loc Expozitia Jubiliara Regala, ce a aratat publicului grandioasele sale pavilioane, multe proiectate intr-o maniera elevata si unitara care a „canonizat” astfel stilul, marcand inceputul fazei sale mature. Aceasta a atins un apogeu dupa victoria tarii in Marele Razboi si subsecvent in decada anilor 1920, cand neoromanescul a fost adoptat la nivelul intregii Romanii interbelice. Sfarsitul anilor ’20, si decada anilor 1930 a fost martora cresterii in popularitate si ulterior prevalentei stilurilor internationale Art Deco si Modernist, inducand o criza de expresie in neoromanesc, marcand faza sa tarzie de dezvoltare. Stilul national a reusit sa se mentina in competitie printr-o imaginativa sinteza cu forme Art Deco si de inspiratie mediteraneana, rezultand in design-uri extrem de interesante. Evolutia stilului practic s-a incheiat odata cu instaurarea comunismului in iarna lui 1947, sub impactul ideologiei si prioritatilor arhitecturale ale noului regim. A continuat sa genereze totusi ecouri pentru alte doua decade in forme vernaculare si in motive utilizate pe unele edificii postbelice.

Ansamblul de usa si poarta la strada prezentat in imaginea de mai sus apartine prin trasaturile designului si perioada cand a fost construit fazei tarzii de dezvoltare a stilului neoromanesc. Poarta de fier forjat este inspirata din cea a usilor de biserica sau altar brancovenesti, dar exprimata in coordonate apropitate de Art Deco. Cei doi stalpi de poarta sunt o reducere la abstract a unor clopotnite sau turnuri de citadela, in conformitate cu mesajul national-romantic al stilului. Usa este prevazuta cu o serie de panouri patrate punctate fiecare de un disc central, care poate fi inteles ca esenta unui disc solar etnografic sau interpetarea unei cruci grecesti. Zidul din jurul usii este o adaptare a unei deschideri de usa de biserica redusa la esenta coordonatelor Art Deco. Ansamblul de fata dateaza de la inceputul anilor ’30, iar anii urmatori ai decadei vor produce si mai captivante forme de neoromanesc in „ambient” Art Deco, unice acestei tari, ce practic nu se mai gasesc in nici alt colt al planetei.

Imagini de la turul arhitectural „Faza tarzie a stilului neoromanesc” din 25 august ’12

Tur arhitectural Case de Epoca – Historic Houses of Romania: „Faza tarzie a stilului neoromanesc”

Doresc sa impart cu dumneavoastra cateva mostre a magnificentei arhitecturi in stil neoromanesc, ce apartine fazei sale tarzie de dezvoltare, vizionata in timpul recentului tur arhitectural de pe 25 august ’12, ghidat de autorul blogului Case de Epoca. In termeni bazici, faza matura reprezinta o sinteza intre neoromanesc si Art Deco, sau spus diferit, arhitectura nationala a Romaniei exprimata in coordonate Art Deco, tipice perioadei dintre sfarsitul anilor 1920 si mijlocul decadei 1940. Tehnologiile moderne de contructie de dupa Primul Razboi Mondial, permiteau constructia de cladiri inalte, usoare si aerisite exprimate in arhitectura Art Deco si Modernista, care era destul de antitetica edificiilor grele, construite in special din caramida, ca niste citadele ale stilului neoromanesc, ridicate in timpul fazelor sale timpurie si matura desfasurate de patru decade deja. Aceasta a condus la o criza de expresie in cadrul stilui arhitectural indigen, ameninata de popularitatea in randul publicului a stilurilor internationale moderne, care erau adoptate la scara larga in Bucuresti din timpul anilor 1930. Stilul neoromanesc a reusit sa supravietuiasca si gaseasca noi forme de experesie, pana la momentele de cotitura istorica aduse de cel de al Doilea Razboi Mondial, prin fascinante sinteze, in special cu designurile Art Deco.

Această prezentare necesită JavaScript.

Cronica tururilor arhitecturale din 17 si 18 dec. ’11

Prima fotografie de mai jos arata un enigmatic mesaj identitar de pe fatada unei case de la inceputul anilor 1930 din zona Kisselef a capitalei, care a fost printre cladirile examinate la turul arhitectural intitulat „Stilul Neoromanesc Tarziu” de sambata 17 dec. ’11. Cea de a doua imagine prezinta pe cei mai multi dintre participantii turului duminincal, pe 18 dec. ’11, in zona Cismigiu a Bucurestiului.

"Stilul Neoromanesc Tarziu" - tur arhitectural tematic, sambata 17 dec. '11: panou identitar pe o casa datand din prima parte a anilor 1903, zona Kisselef, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Turul de sambata a inceput pe o vreme ploioasa, care a fost probabil ratiunea de ce participarea a venit din Irlanda, fara nici un nativ prezent 🙂 Conditiile s-au imbunatatit repede oricum, beneficiind de frumoase raze de soare ce ieseau printre norii ce treceau pe cerul Bucurestiului. Am avut oportunitatea sa examinam o mare multitudine de case in stil neoromanesc tarziu, concentrate in zona Kisselef a orasului, perfectionandu-ne imaginea despre aceasta faza particulara a evolutiei stilului arhictectural national al Romaniei, ce s-a desfasurat intre sfarsitul anilor 1920 si al anilor 1940. La finalul turului, panoul prezentat aici ne-a aparut in vedere. Contine o reprezentare de copac din a carui tulpina rasare un brat uman ce tine o galeata, iar de celalata parte a trunchiului sunt sase sfere aranjate ca punctele unei fete de zar. Acest panou ar putea fi, in opinia mea, stema unei familii proeminente sau chiar un simbol masonic conectat cu primul proprietar al casei. Astept opinii de la dumneavoastra, dragi cititori, care ati putea avea acces la informatii mai bune, pentru a clarifica aceast mister ce deja a inceput sa ma tormenteze!

"Zona istorica Cismigiu" - tur arhitectural duminical, 18 dec. '11: participanti la excursie

Turul de duminica in cartierul Cismigiu a fost popular, cu participanti de diverse nationalitati (Australia, SUA, Irlanda si bine-inteles nativi). Am avut o vreme minunata, cu un soare stralucitor, cer intens albastru si atmosfera clara propice vizionarii detaliilor arhitecturale intricate. Am inceput la statia Izvor, terminand la Rondul Clasicilor in Gradinile Cismigiu, dupa un mers asiduu de peste cinci kilometri in trei ore, examinand indeaproape un mare numar de cladiri in stiluri arhitecturale exuberante. Fotografia ne arata spre sfarsitul turului, toti cu fetele destul de fericite in opinia mea, cu mine intru-catva afectat de vorbitul aproape continuu in timpul turului, in calitatea mea de ghid. 🙂

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.