Va prezint un remarcabil imobil de epoca din sud-estul Romaniei: Conacul Casota, care imi este foarte familiar, avand in vedere faptul ca am copilarit in acea zona. Descrierea de mai jos este o scurta prezentare a unuia dintre cele mai apreciate tipuri de imobil rural de epoca din Romania, echivalentul, in aceasta parte a Europei, a conacelor (mansion) englezesti sau a castelelor (chateau) de tara frantuzesti.
Introducere:
- Cuvantul „conac” este termenul dat in sudul si estul Romaniei (Valahia si Moldova) resedintelor de tara construite de boieri sau alti latifundiari. Principala functie a acestor imobile era de a servi drept resedinţe de vara, dar si ca sedii administrative pentru mosiile intinse ale acestora. Termenul in sine este de origine turca, reflectand secolele de dominatie a Imperiului Otoman pe pamantul romanesc.
- Conacul Casota este unul din cele mai frumoase exemple de astfel de cladiri, fapt care il face reprezentativ pentru acest gen de arhitectura in toata zona de la nord-est de Bucuresti. Conacele au fost confiscate de regimul comunist si transformate în sedii de cooperative agricole, scoli, sau lasate in paragina. Dupa 1989, majoritatea au fost retrocedate proprietarilor lor de drept, iar unele din ele sunt acum pe piaţa imobiliara. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, conacele au fost recunoscute oficial ca imobile istorice de mare valoare arhitecturala si privite ca simboluri de statut importante de catre proprietarii lor.
Coordonate geografice si distante:
- Conacul Casota se afla in judetul Buzau, in plina campie a Baraganului – un echivalent al preeriilor americane din Midwest, context geografic rar pentru Europa. Solul negru – sau cernoziomul – este extrem de fertil si ideal pentru cultivarea produselor ecologice de cea mai buna calitate. Doua parauri, Cotorca si Sarata, dotate cu lacuri naturale si artificiale, care se varsa in Ialomita, traversează zona.
- Clima este temperat-continentala, asemanatoare cu sudul Austriei sau Ungariei, caracterizata de patru anotimpuri distincte: primăveri si toamne frumoase, veri fierbinti si ierni reci, cu ninsori.
- Casota este un sat cu circa 500 de locuitori, in majoritate mici tarani agricultori si navetisti in oraşele industriale din apropiere. Satul face parte din comuna Glodeanu-Silistea (5000 de locuitori).
- Conacul este situat in apropierea capitalei, la numai 82 km de centrul Bucurestiului. Aeroportul international Henri Coanda (fostul Otopeni) este la 90 km distanta. Soseaua dinspre capitala este drumul national Bucuresti-Moldova. Conacul este la 2 km distanta de prima iesire spre nord din soseaua nationala, dupa Urziceni. Orasul Buzau (120.000 locuitori) este la 45 km de conac, pe aceeasi sosea.
Istoric:
- Satele din regiune au fost infiintate de ciobanii ardeleni in timpul transhumantei din Carpati spre lunca Dunarii, sau de boierii locali, in urma formarii unor mosii mari, care aveau nevoie de forta de munca.
- Pricopie Casotti a fost boierul de pe plan local si un important mosier roman care a construit conacul in 1872, reconstruindu-l ulterior, pentru a-l aduce în forma sa actuala, in 1880. Satul Casota, care s-a dezvoltat in jurul vechiului conac, isi trage numele de la proprietarul acestuia. Cea mai mare parte a locuitorilor lui isi are originile in satele mai vechi, din apropiere, infiintate de ciobanii ardeleni.
- Pricopie Casotti a fost un om cu o mentalitate victoriana autentica, interesat de metodele agricole moderne si de reformele sociale, fiind totodata si un filantrop. Conacul a fost conceput in maniera conacelor frantuzesti, fiind dotat cu instalatii de apa si canalizare de ultima ora, care, la acea vreme, erau o raritate chiar si la Londra. De asemenea, a construit doua scoli moderne pentru localnici, una din ele fiind functionala si astazi. A finantat si constructia unui spital, pentru deservirea gratuita a taranilor. Spitalul, din care astazi a ramas doar turnul de apa, a fost distrus de germani in primul razboi mondial.
- Regimul comunist a confiscat conacul si l-a folosit ca sediu de C.A.P., precum si pentru birourile unei intreprinderi de stat de drumuri si sosele. Treptat, cladirea s-a degradat, fiind parasita in 1980 si apoi data in grija consiliului judetean. Prin anii ’70, un istoric local din zona Casotei, domnul Constantin Mogos, invatator din comuna, i-a recunoscut cladirii valoarea istorica si arhitecturala si a reusit sa convinga autoritatile sa-l includa pe lista cladirilor de patrimoniu ale judetului.
Architectura:
- Conacul Casota este o cladire impunatoare, construita in maniera conacelor de tara frantuzesti, de secol XIX, care utilizau motive si teme arhitecturale inspirate din castelele de pe valea Loarei. Acesta este un stil care a atins apogeul in Franţa, in timpul lui Napoleon al III-lea.
- Romanii bogati, pentru care Franta secolului al XIX-lea era un far de cultura, au preluat evolutiile arhitectonice franceze in arhitectura noilor lor resedinte. Conacul Casota este rezultatul unei astfel de viziuni, fiind unul dintre cele mai frumoase exemple de acest gen. Pricopie Casotti, constructorul acestuia, facuse avere din comertul cu cereale si cultivarea produselor agricole pe terenurile fertile din jurul conacului. Zona a fost una din cele mai mari producatoare de cereale din Europa mult dupa sfarsitul secolului al XIX-lea.
- Cladirea prezinta caracteristici remarcabile in sectorul central, care are forma unui turn inalt, cu acoperis ascutit, si care ofera o vedere panoramica a satului si a campiei Baraganului. Acoperisul contine elemente de inspiratie baroca, din folii de zinc. Balustradele balcoanelor si casei scarilor sunt confectionate din fier forjat de foarte buna calitate. La colonada de la primul etaj, din camera principala de la intrare, se pot vedea trei sculpturi expresive, in forma de cap de leu. La parter, grilajul din fier forjat al unei ferestre mari mai poarta inca monograma „PC” a creatorului conacului. Stalpi din lemn sculptat, cu interesante modele taranesti romanesti, sprijina culoarul acoperit care leagă conacul de cladirea servitorilor.
Descriere:
- Conacul are, practic, dimensiuni de palat, zona construita avand o suprafata de 726,2 metri patrati, cu urmatoarele componente: pivnita, de 74,91 m2; doua etaje cu camere si terase, cu un total de 460,69 m2; cladirea servitorilor, de 172,41 m2 si un coridor de legatura, de 18,20 m2. Cladirea are si un teren aferent, de 4126,49 m2. Intregul domeniu are deschidere spre doua sosele: soseaua principala care iese din autostrada si un drum secundar, local.
- Conacul este construit pe patru nivele, astfel: o pivnita mare, uscata, de foarte buna calitate, folosita initial pentru depozitarea butoaielor cu vin; parterul si primul etaj, cu paisprezece camere de primire si de locuit, precum si terase; o zona imediat sub acoperis, cu un balcon tip turn si o mansarda spatioasa, care poate fi transformata in spatiu locuibil sau birouri.
- Cladirea servitorilor contine opt camere incapatoare si a fost folosita ulterior pentru depozitarea cerealelor.
- Conacul are propria sursa de alimentare cu apa – o fantana inca functionala.
Situaţia actuala:
- Conacul are o vedere de perspectiva a satului care il inconjoara, fapt care nu face decat sa-i scoata si mai mult in evidenta frumusetea si importanta. Cladirea se afla pe lista oficiala a cladirilor de patrimoniu din judetul Buzau.
- Din cauza utilizarii sale improprii din timpul regimului comunist si a starii de paragina in care a fost lasat, conacul si anexele sale necesita – pe langa o restaurare fidela formei originale – lucrari de consolidare si de reparatii globale si amanuntite. Fiind o cladire aflata pe lista de patrimoniu, este nevoie de aprobarea autoritatilor de resort inainte de inceperea oricaror lucrari de restaurare.
- De cativa ani, conacul are un proprietar nou, care, dupa cum am vazut, trecand prin zona, si din informatiile de la cititori, a inceput sa restaureze si renoveze cladirea. Aceasta actiune laudabila va repune cel mai probabil in valoare minunata arhitectura a conacului si va realizeza potentialul economic al acestei proprietati. Un astfel de proprietar este intr-adevar un „stapan” al conacului si, intr-o anumita masura, asa ar fi si privit de catre taranii locali, tabloul fiind nu foarte indepărtat de cel al vechilor si bonomilor boieri romani din epoca victoriana, care au construit, detinut si locuit in acest tip de resedinte private impunatoare.
- Conacul Casota este o cladire istorica rara, amplasata in frumosul mediul rural romanesc. Este un punct de focalizare arhitecturala distinctiv pentru cea mai mare parte a zonei de la nord-est de Bucuresti.
- Este usor de accesat de la aeroport. Este, de asemenea, o bază buna de explorare a regiunii, avand, pe de o parte, Bucurestiul – ca punct cultural si economic major – la numai o ora distanta si, pe de alta parte, dealurile si muntii Carpati la 50 km de nord-vestul conacului.
- Solul local are calitati excelente pentru agricultura ecologica si ar putea constitui un factor important pentru orice persoană interesata de acest tip de agricultura, avand in vedere ca solul cernoziomic din zona este unul dintre cele mai fertile tipuri pedologice.
© Valentin Mandache. Utilizarea neautorizata si/sau reproducerea acestui material fara permisiunea expresa, in scris, a autorului acestui blog este strict interzisa.
Traducere din limba engleză de Mihaela Mihaila (originea articolului: http://wp.me/pFpRa-1m)
************************************************************
Daca sunteti interesat de achizitionarea unei proprietati de epoca din Romania, de genul conacului descris mai sus, m-as bucura sa va pot ajuta oferindu-va consultanta pentru localizarea proprietatii, intocmirea unui plan de renovare sau efectuarea unor investigatii specializate privitoare la proprietatea respectiva. Pentru o eventuala discutie legata de proiectul dvs., va invit sa vizitati pagina mea de „Contact” din acest blog.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 
chiar daca stau foarte aproape..habar nu aveam de istoria castelului…interesant articol..
ApreciazăApreciază
Buna ziua!
Acest conac merita toti banii! Sper ca va ajunge curand la un proprietar constient de valoare sa si care il va reconsolida si renova fara sa ii distruga valoarea! Altfel, imi inchipui ca ar arata minunat inconjurat de un parc plin de flori.
Alexandra
PS: Este minunat site-ul! Si eu sunt obsedata de case vechi, de stilurile Art Deco si Art Nouveau, insa nu aveam idee ca sunt atatea constructii frumoase in Bucuresti.
Keep up with the good work!
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru cuvintele frumoase Alexandra! Conacul a avut un parc amplu de un design peisagist deosebit in perioada lui de glorie inainte de Primul Razboi Mondial. Planurile si detaliile acestuia se gasesc inca la filiala din Buzau a Arhivelor Nationale. Un proprietar responsabil caruia ii place arhitectura si peisagistica istorica trebuie in primul rand sa se intereseze prin specialisti (ca mine 🙂 de asemenea evidente documentare pentru a aduce casa lor de epoca la fosta glorie.
ApreciazăApreciază
Splendid,
Felicitari pentru felul in care va ocupati de vinzarea acestor imobile – punindu-le in valoare istoria si valoarea patrimoniala. Buzaul este o zona foarte interesanta din punct de vedere al patrimoniului arhitectural – In Buzau si Prahova au avut mosiile Cantacuzinii – sunt multe conace , foste mosii , biserici domnesti de mare valoare. Teleormanul este iarasi o zona interesanta
ApreciazăApreciază
Este minunat ca pe Dvs.va intereseaza aceste valori care sunt in paragina. As dori ca achizitionez si eu o valoare asemanatoare dar la dimensiuni mai mici din cauza bugetului. Fac mentiunea bugetului intrucat atunci cand cumperi imobile de acest gen trebuie sa te gandesti si la costurile care implica consolidarea/reconditionarea etc.
ApreciazăApreciază
Intr-adevar, costurile de consolidare si renovare ale unei asemenea cladiri sunt scumpe la ora actuala in Romania- pentru acest conac ar fi de 350-400 de mii de euro, ceea ce este imposibil la realitatile economice romanesti. In opinia ma costurile se vor reduce la jumatate – doua treimi in urmatorii 3-4 ani pe masura ce criza va linisti preturile fanteziste.
ApreciazăApreciază
Cunosc foarte bine locul.Bunica mea locuiste chiar langa acest conac,tatal meu chiar imi povestea cum se scurgeau zilele din copilaria lui prinzand porumbei prin interiorul imobilului,pacat insa ca nimeni nu il apreciaza la adevarata lui valoare.
ApreciazăApreciază
Am inteles ca noul proprietar a inceput acum cateva saptamani sa faca lucrari de renovare si restaurare. Sa speram ca sunt de bun augur si va iesi ceva bun din treaba asta, de la care sa se inspire si alti proprietari din zona. Valentin M.
ApreciazăApreciază
Da,am fost chiar astazi pe acolo si intradevar noul proprietar chiar a inceput sa se ocupe serios de renovarea acestuia.
ApreciazăApreciază
Buna seara!
Felicitari pentru ideea de a scrie despre lucruri frumoase, mai ales ca unele dintre constructii sunt in pragul paraginei. Aveam nevoie noi cu totii de cineva care sa atraga atentia asupra atatot lucruri minunate care inca mai exista si care isi asteapta salvarea.
Eu sunt mare amatoare de locuri cu vechime, locuri care au ce spune daca ai rabdare sa le asculti.Ma intereseaza istoriile familiilor boieresti romane. Azi am vazut pozele si insemnarile despre conacul Casota din comuna Glodeanu-Silistea, judetul Buzau. Am citit despre familia aceasta pentru ca fiica mosierului CASOTA ( Procopie Cazotti ), Maria, a fost casatorita cu Radu Vacarescu, fiul generalului Teodor Vacarescu, maresalul curtii domnitorului Carol I. Eu eram interesata de conacul de la Manesti 9 Dupa ce Radu i-a mancat averea la petreceri vreo 20 de ani Maria a murit si Radu s-a recasatorit cu Jeanne Lahovary, sora Marthei Bibescu. In scurt timp muri si aceasta. El a avut o singura fiica, Ana Maria, cu fata lui Cazotti. Aceasta a fost mostenitoarea conacului de la Manesti, jud. Prahova si a fost fericit casatorita cu printul Jean Callimachi, coborator din alta familie vestita, de la Stancesti, jud. Botosani. Dar despre asta data viitoare, nu as vrea sa va retin prea mult.
Inca o data bravo pentru aceste articole si mult succes in alegerea subiectelor pe viitor!
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru detaliile foarte interesante de genealogie boiereasca din zona Buzaului si Prahovei si nu numai. Interesant este ca Vacarestii au avut pamanturi intinse chiar langa ale lui Casotti, satul Vacaresaca fiind invecinat. Nu stiam ca Pricopie Casotti sa fi avut copii, am crezut ca a fost singur, profilul lui psihologic de filantrop vizionar victorian il identifica in opinia mea in aceasta lumina. VM
ApreciazăApreciază
Da, Maria Cazotti-Vacarescu a murit la scurt timp dupa nasterea fetitei Ana-Maria, care a mostenit jumatate din averea mamei sale, cealalta jumatate fiind trecuta in mainile lui Radu Vacarescu.
Ma bucur ca va intereseaza genealogia, in general in societatea noastra atat de ancorata in” ASTAZI”-„EU”-„AFACERE”…. putini sunt acei care mai gasesc timp sa citeasca si sa se intereseze de asa ceva.
Si mai vroiam sa va urez sanatate, am citit ce ati patit…
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru urarea de sanatate, merg spre bine dupa cate vad 🙂 Ma pasioneaza genelogia, am lucrat in domeniu la Londra avand comenzi de la persoane din fostele colonii care doreau sa-si re-gaseasca ascendentii britanici. Diana, sotia, este un foarte bun genealogist specializata pe familii regale si princiare (aici e un link la o carte de a ei pe care am tradu-o eu in romaneste: http://www.romlit.ro/regina_maria_o_mare_ambasadoare continand genealogiile cele mai bine puse la punct referitoare la Regina Maria). VM
ApreciazăApreciază
m-am nascut si am crescut in casota, ma tot intrebam, aflasem cate ceva despre numele satului,boier,spital,dar am citit cu asa interes articolul dumneavoastra incat m-a impresionat…sa stiti ca tot trec prin sat si urmaresc lucrarile actualului proprietar si sunt foarte bucuros cand vad ca a inceput sa se miste ceva! toata lumea zice ca e un nebun…nu inteleg adevarata valoare a acestui conac,si ce ar urma daca ar intra intr-un traseu turistic ! acest proprietar ”scotianul” cum ii spune toata lumea credeti-ma ca nu-si bate joc!(si cat de cat ma mai pricep, lucrez in domeniu) in primul rand a indepartat de la baza conacului scurgerile de ape pluviale, a consolidat fundatia,… si lucreaza de zor in interior. este de apreciat…
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru comentariu! Am aflat si eu despre renovarea/ restaurarea care este intreprinsa acum de noul proprietar. O sa fac rectificarile necesare in text. VM
ApreciazăApreciază
data viitoare când sunt în sat, bate la uşa mea, aş fi încântat să-ţi arăt lucrările de restaurare se face pe Conac, da, există multe în sat care cred că sunt un prost, dar :-))) clădirii vorbeşte de la sine!!!
ApreciazăApreciază
Felicitari si multumiri pentru tot ceea ce faceti! Am copilarit in zona si cunosc conacul. In satele din apropiere (Carligu Mare, Carligu Mic) sunt si cateva case taranesti traditionale foarte bine conservate care merita atentia. Pacat ca oamenii nu realizeaza valoarea lor si le abanoneaza…
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru cuvintele frumoase! Sunt intr-adevar multe case interesante in zona care sper sa documentez unele din ele in viitor. Ma intereseaza tipurile taransti de Baragan, precum si cele construite cu credite in perioada interbelica care prezinta o mixtura pitoreasca de motive urbane si rurale. VM
ApreciazăApreciază
Mda si eu sunt din sat,si nu prea se cunoaste diferenta…..arata cam la fel,nu cred ca face treaba buna acest scotian :))
ApreciazăApreciază
Parerile sunt intotdeauna impartite pana cand conacul va fi, sa speram, restaurat si adus la vechea lui glorie. Domnul Letham merita apreciat pentru efortul material, emotional si fizic care il depune in a repune pe picioare acest patrimoniu local. Dansul o face cu resurse proprii, de om normal, nefiind nici pe departe ca multi dintre noii imbogatiti din judet, fara sa fie ajutat de bani de la stat sau afaceri cum sunt ale celor ce desfigureaza conace si alte cladri de epoca romanesti. Inteleg ca de asemenea dansul trebuie sa faca fata vecinilor care au luat abuziv parte din terenul comunei din jurul conacului si care au ridicat constructii urate ce afecteaza estetica ansamblului cladirii. Eu am incredere si recomand sa avem rabdare pentru a vedea, in viitorul mai mult sau mai putin apropiat, in Casota un monuent arhitectual de referinta, refacut de un om pasionat, prin propriile lui mijloace. VM
ApreciazăApreciază
un 2011 cat mai bun va doresc dumneavoastra, familiei dumneavoasta si tuturor cititorilor acestui blog! multa sanatate si putere de munca!
ApreciazăApreciază
Multumiri pentru urari! La multi ani asemenea! VM
ApreciazăApreciază
În calitate de proprietar al Conac Casota, după ce a constatat doar acest blog, aş dori să spun, că cineva are un interes în clădiri vechi, este foarte binevenit pentru a vizita Conac în orice moment în care trec, doar cere în sat pentru „Scotianul „şi aş fi foarte bucuros să le arate lucrari de restaurare se face, Da, este un monument foarte important pentru regiunea de Buzau, si foarte important, lucrările de restaurare deja, a fost făcut în mod corect.
Vă rugăm să scuză traducerea, (Google)
Conac este deschisă pentru o vizualizare de către persoanele interesate în clădiri vechi oricând!
Moray Letham.
ApreciazăApreciază
Thank you for your messages Moray! It is absolutely great to hear from the owner and restorer of the Casota Conac! I am a native of the area and that mansion is part of my mental map since my childhood. I am very happy that someone is at last reviving that architectural gem. Thank you for your invitation to visit, I will surely avail myself of that! Perhaps I can write a more extensive article to be published on this site in which to detail all of your work an travails involved in this wonderful enterprise?
Best regards,
Valentin
PS perhaps you know that this blog has an English language version, which is ampler than the Romanian one at the following link: http://historo.wordpress.com/ where the Casota Conac article is at http://historo.wordpress.com/2008/12/15/casota-conac-a-magnificent-romanian-period-property-that-has-yet-to-realise-its-potential/
ApreciazăApreciază
Hello Valentin, yes I will be happy for you to visit and see what I am trying to do! Anytime at all, and that goes for anybody else who is interested in these wonderful old buildings in Romania, as a little further on in the restoration work, it will give people who are interested a chance to see the inside of such a building, I understand how being a native of the area, how much this Conac would have inspired your interest as a child, I was the same myself in Scotland 🙂 I too have always been interested in old buildings since childhood.
The outside has not changed, apart from the full rebuilding of the top of the tower, not an easy job! With that roof resting on walls that were leaning out and in very poor condition relating to previous earthquakes!
I think Valentin you are doing a marvellous job! Kindling peoples interest in Romanian heritage! Because Romania is rich in wonderful architectural styles of all periods, when driving around Bucharest, it is easy to see why it was known as the Paris of the East!
It is interesting for me, because in Scotland 40 odd years ago it was the same, if it was old it had to be demolished and something new built in it`s place, but with education that was reversed, and now people understand the beauty and character of old buildings, the quality and craftsmanship, that can never be replaced! So keep up the good work!!
Best regards, Moray
ApreciazăApreciază
Stimate Domnule Moray,
Va felicit pentru curajul de a cumpara si restaura acest „Conac”.
Si eu am o casa de vacanta in CAsota.
Va rog, dati un semn pe inginer71@yahoo.fr cand treceti prin Casota, as fi onorat sa va cunosc.
Yours,
Paul
ApreciazăApreciază
Felicitari pt acets blog , am cautat mai multe detalii despre acets conac, dar din nefericire nu am gasit nimik, in afara acestui blog,Il felicit in mod special pe domnul Moray, pentru vointa de fier de care da dovada pentru a renova acets conac, ai urez succes si sper din sufletul sa-si vada visul implinit
Moray , congratulations, i wish you the best .
ApreciazăApreciază
Azi am trecut prin zona si am vazut Conacul Casota…..A fost superb…….cred.Mi-am imaginat ,atat cat am putut cum a fost …odata……Sunt foarte curioasa care este povestea acestui conac si sper din tot sufletul ca noul proprietar sa-i redea farmecul de odinioara .
Mult spor in ceea ce vreti sa faceti D-le Moray…..
ApreciazăApreciază
DELICITARI Domnule MORAY LETHAM ….. DUMNEZEU SA VA BINECUVINTEZE !
ApreciazăApreciază
Felicitari!!! am copilarit in Casota si am trecut pe langa „castel” de nenumarate ori, in drum spre scoala, magazin, biserca, discoteca :-), preteni de odinioara,.. ultima oara cand am trecut pe langa conac a fost primavara anului 2011.. nu am vizitat niciodata interiorul insa copil fiind credeam in povestile bunicilor cum ca in curtea conacului s-ar afla ingropata o comoara ce poate fi gasita doar la luna plina 🙂 bunicul meu, Manastire Nicolae, avea doar cuvinte de lauda despre boierul „Casotean”.. nu am vizitat niciodata interiorul, pe vremea copilariei era inchis, iar singura data cand am sarit gardul la cirese, mi-am rupt uniforma de scoala…. de-abia astept sa vin la vara sa vizitez interiorul! Bafta cu lucrarile de restaurare, felicitari pentru achizitie, felicitari pentru acest articol, felicitari si arhitectului 🙂 !!!
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru cuvintele frumoase! Felicitarile le merita imens mai mult domnul Moray Letham, care e proprietarul ce cu atata grija si efort se ocupa de restaurarea si punerea in valoare a acestei superbe piese de patrimoniu arhitectural romanesc. VM
ApreciazăApreciază
Frumoasa tema de conversatie. ma delecteaza mult mai ales ca sint nascuta in sat Cotorca,Am avut fericita ocazie sa l am profesor pe Dl prof.C-tin Mogos,un sufletist ,un prof.adevarat, de o modestie rara, un f.bun prieten cu bunicul meu(Costica Jandaru)Frumose discutii! felicitari!Pt.sotii Mandache(prof.in comuna), tot respectul!
Elena Radu
ApreciazăApreciază
Multumiri pentru comentariu si cuvintele frumoase la adresa parintilor mei! Domnul Mogos, pe care am avut norocul sa-l cunosc si eu, a fost un remarcabil intelectual, istoric local, ale carui scrieri si cercetari ar trebui publicate cat mai curand. Muzeul infiintat de dansul, care am inteles ca nu a mai ramas mare lucru din el, sau conservarea vechiului cimitir cu cruci taranesti din piatra de Istrita al satului Cotorca, sunt realizari deosebite care ar trebui pretuite de comuna pe care a servit-o si educat-o atatea decade.
ApreciazăApreciază
Eu am copilarit in Casota si m-am jucat de cateva ori in „castel”, o cladire pe care eu o iubesc foarte mult. Si am auzit si multe povesti despre boierul „Casoteanu” (asa ii spuneau bunicii). Ma bucur sa aud ca se lucreaza la renovarea lui. Eu n-am mai fost in sat din 2008.
Ati mentionat si scolile… Cele doua cladiri de la sosea, spre satul Vacareasca, nu? Eu stiu de la bunica si de la mama ca una dintre cladiri era scoala (cea mai mare, inspre satul Vacareasca, care este scoala si astazi, din cate stiu), iar cealalta era destinata sa fie locuinta pentru profesori/invatatori. Cand eram eu copil, aceasta cladire mai mica era gradinita.
Am inteles ca si biserica din sat ar fi fost construita tot in acea vreme. Impresionanta durabilitatea tuturor acestor cladiri, data fiind proximitatea de zona Vrancei.
Pacat insa ca in sat nu mai este (cel putin, in 2008, nu mai era) atmosfera de pe vremea bunicilor mei. Oare mai povesteste cineva despre boier?
Multumesc pentru acest articol si va felicit!
ApreciazăApreciază
Ma bucur ca acest articul va reaminteste de locul in care ati copilarit si multumiri pentru comentariul dumneavoastra! Cele doua scoli si bieserica sunt alte asezaminte pentru folosinta localnicilor ctitorite de Casotti. Tot el a mai facut si un parc mare langa conac, un depozit de alimente pentru sateni si sa nu uitam spitalul din care a ramas numai castelul de apa in zilele noastre (si acesta pe duca in urmatorii cativa ani) si care era unul din cele mai mari si moderne asemenea asezaminte sanitare din aceasta parte a Europei. Memoria lui Pricopie Casotti ar trebui mai mult pretuita, iar proprietarul actual al conacului vrea sa faca aceasta in munca lui de renovare si restaurare a vechiului conac. Sa-i uram succes lui Moray Letham atunci! VM
ApreciazăApreciază
Si eu am copilarit in Casota. Mare parte din vacantele de vara le faceam acolo. Ma leaga multe amintiri de „castel” (eu asa stiu ca era numit in zona). Cat am ciocanit noi in beci dupa comoara…. Binenteles ca intram prin „efractie”. Tin minte ca m-am suit in pod si nu mai puteam sa ma dau jos. Vreo trei ore am stat acolo pana mi-am facut curaj sa sar.
Nu sunt sigur dar turnul de apa parca nu l-am mai vazut. Am trecut in toamna pe acolo si nu l-am remarcat. Era in camp spre Corbu cam in dreptul grajdurilor.
La scoala functiona pe atunci o crescatorie de viermi de matase si dupa biserica era o padure de duzi. Ma mir ca nu mi-am rupt nimic prin duzii aia.
Au arata imagini la protv din Casota si Corbu. Dezastru. Nameti mai mari decat casa. Iar cum majoritatea caselor de acolo sunt din chirpici cand o sa se topeasca zapada o sa fie urgie.
De ce in unele locuri apare numele de Alexandru Casoteanul?
ApreciazăApreciază
Va pot spune ca ati avut o copilarie frumoasa, cum nu multi de pe aceasta planeta au putut sau pot sa o aiba. Satul si castelul au fost un univers foarte propice in acest sens. Nu ne ramane decat sa speram ca astfel de circumstante vor reapare, cu renovarea in curs a conacului, faptul ca localnicii tin cont ca boierul Casotti a vrut sa puna bazele unei comunitati satesti bine puse la punct etc. Sper ca acel castel de apa e inca in picioare, este un un element de istorie locala importanta; nu mai vorbesc ca toata copilaria mea e de asemenea marcata de prezenta lui, cea mai impunatoare constructie din acea zona. Cat priveste numele Casota, Casoteanu- cred ca nu au legatura, cu toate ca pot fi gresit. Casota ce vine de la Pricopie Casotti e un nume aroman, ce probabil se intalneste prin nordul Greciei, de unde venea familia lui Casotti (vezi si https://casedeepoca.wordpress.com/2010/01/10/imaginea-zilei-10-ian-10-scoala-rurala-in-forma-de-templu-grecesc/). Acestia erau antreprenorii regiunii balcanice in cadrul Impreiului Otoman; e o poveste destul de lunga. VM
ApreciazăApreciază
[Comentariu din partea domnului Moray Letham, proprietarul si restauratorul Conacului Casota, in replica la comentariul lui Robert]
Ei bine, Robert, cum ai trai în sat, atunci trebuie sa stiti de ani de neglijare si de furtde fier forjat original, pentru fier vechi, lemn de stejar ferestre, furat de sticla ….furtulunor parti ale terenului. Toate în timp ce Conacul a fost în grija comunitatii, Conaculsi terenuri în domeniul public.
Da, deoarece am cumparat Conacul, public oferit de vânzare, nimic nu sa schimbat mult în exterior, eu sunt de acord, dar chiar trebuie sa fi observat foartemulte camion de ciment si fier, care au disparut în interiorul, nu de numarare de fiersi ciment furate prin vecini!
Deci, acum, la ultima Conacul a fost consolidat!partea de sus a turnului completreconstruit cu 19 paleti! de caramizi.
Sper sa, în vara, au o „zi deschisa”, atunci când localnicii, care sunt interesati, pot avea o oportunitate de a vizita si a vedea în interiorul munca pe care a fost facutpentru a „lor Conacul” Sper sa te vad în acea zi. Moray
ApreciazăApreciază
M-am nascut si am copilarit in Casota, iar de acest conac (CASTELUL) ma leaga amintiri placute, fiind „zona interzisa” era un loc de atractie, unde, asa cum scria cineva mai sus intram prin efractie si ne petreceam majoritatea timpului cu jocurile copilariei. Ma intorc cu drag pe acele meleaguri de cate ori am ocazia (nu atat de des cat mi-as dori).
Bunicul meu, nascut in 1900, se pare ca si-a petrecut mare parte din copilarie pe langa curtea boierului, fata de care avea mare respect si consideratie. Chiar si porecla de care era tare mandru „puiu” se pare ca boierul i-ar fi ales-o.
Acest om care investeste suflet, timp si nu in ultimul rand bani, este de admirat.
Sper sa termine cu bine ceea ce a demarat si sa iasa o treaba buna.
Referitor la ruinele castelului de apa, prin anii `80, a fost o perioada in care i se daduse aceeasi destinatie, o statie de pompare alimentand satele Casota si Corbu.
Pacat ca asta nu a durat.
O deosebita admiratie pt Dl Mandache si pentru munca dumnealui.
ApreciazăApreciază
Multumesc Costel pentru cuvintele frumoase si amintirile tale despre Casota si ce zicea bunicul tau despre boier, foarte interesant! Domnul Moray trebuie sustinut moral si ajutat daca se poate la lucrari. Suntem norocosi, in opinia mea, ca tocmai un om pasionat ca dansul este proprietar acolo, un bun „urmas” al boierului Pricopie Casotti! Valentin
ApreciazăApreciază
Long Life ! 🙂
ApreciazăApreciază
Am citit mai sus si tin sa il felicit pe dl. Moray Letham in demsersurile de restaurare a conacului! Ma bucur MULT ca au venit si astfel de oameni cu intentii nobile in Romania…Este meritoriu ca mai exista oameni preocupati de case vechi cu istorie…de-ar fi mai multi …
Felicitari inca o data, Valentin! :-)astept cu nerabdare urmatorul tur prin Bucuresti!
ApreciazăApreciază
Sorry to write in English, dar vobesc putin Romana!!! Yesterday, I had the pleasure to see the conac with Valentin Mandache and with Moray Letham. I found many surprises. Moray is an unusual person, one who has a dream and remains with focus and dedication to his dream. The conac iinspired Moray with passion and a vision, Maray became memsmerized by the conac. He has restored other historic homes around the world, so the conac is not his first experience. But it is the most challenging and the most expensive. The first surprise for him was to learn that the beauty which attracted him, the inspirational interior elements of highly crafted ceilings and original woodwork had to be destroyed!! The same govenrment which sold him the conac required Moray to destroy the interior of the conac in order to create a standard of building that would survive an earthquake. Every ornate plaster ceiling and every amazing floor, which Moray had planned to repair and restore to original standards, now had to be removed completely so support beams could be inserted. The ceilings therefore had to be recreated. Moray had to hire very talented craftsmen re-create the old ceilings and replace them. This was very expensive, very time consuming and very disappointing. The workers who agreed to do the job have not completed their work, they have disappeared from the worksite. Their unfinished work is very beautiful, I wished to see it completed by them! This is art in the creation.
The removed floors, made from massive wood beams, over 150 years old, were sanded and prepared for reinstallation by Moray himself personally. But a shocking thing happened, many of the floor beams were stolen from the conac before they could be re-installed. This is an asset that cannot be recreated, it is a great sadness. The windows had to be removed so they could be rebuilt and have new glass inserted. Moray did the work personally, preparing the windows to be re-installed. But another shock! Before the windows could be re-installed, they were stolen from the conac.
The most recent theft from Moray involves the land surrounding the conac. Local people are erecting ridiculous ugly shanty structures at the edge of the conac property and claiming to own the property without having title to the property and then trying to „sell” the shanty property to Moray, this is crime, this is fraud, this is pathetic.
The amount of theft at the conac during the years that Moray has struggled with his own money and his own labor to repair the conac is shocking and shameful. Moray has made an effort to use local people to work on the project with him and there has been betrayal with the robbing of windows, floor beams, tools, cement, ironwork, fittings, etc, and now theft of land. Moray the Scot is interested and dedicated and using his time and money to restore a Romanian landmark. But he is being defeated by local crime against his cause. This situation is sad and ironic. I came away after spending several hours with Moray having these three things to say. (1) Moray is authentic and determined to succeed independently with help from no man. (2) Moray is an artist with a vision of the conac coming to life again and, like most artists, he is rejected by the people. (3) Romania is behaving as Moray’s enemy but Moray is determined to win. Fortunately, Moray’s definition of victory – the restoration of the conac – will also be a victory for Romania.
ApreciazăApreciază
Thank you Ellen for sharing your experience and impressions about Casota conac and Moray, its remarkable Scottish owner and restorer! You hit the nail on the head with your points, lets hope that the locals and the state of Romania will soon understand his selfless work and dedication for the good of the local community and the country as a whole, which has gone for so long and is still going unrewarded. Valentin
ApreciazăApreciază
Mi-a facut mare placere sa citesc toate aceste articole. Felicitari lui Moray pentru intentia laudabila, pentru rabdarea pe care o are, pentru timpul pa care il acorda acestui amplu proiect, pentru banii pe care este dispus sa-i aloce, pentru generozitatea cu care doreste sa innapoieze vremurilor actuale o bijuterie veche pe care spera sa o readuca la adevarata ei valoare. Felicitari inca odata! Si nu am cuvinte sa-i multumesc indeajuns pentru lectia pe care ne-o da noua, romanilor! Un strain iubeste o bucatica din tara asta mai mult decit vom fi noi capabili sa o facem vreodata! BRAVO MORAY!
ApreciazăApreciază
moray, you do a great job there and I apreciate what you have doing for this mansion. shame for this kind of local roumanian people. one practical information, may be is better to pay someone to monitor the value things, especially by night, or keep value things locked. when we build a new home we do it.
ApreciazăApreciază