Casa taraneasca de chirpici (adobe) din Carpatii Orientali

Casa din chirpic (adobe), valea Uzului, Carpatii Orientali (©Valentin Mandache)

Chirpici-ul sau adobe, cum este cunoscut in lumea mediteraneana si sud americana (originea se pare ca este din limba egipteana antica), constitute un excelent material de constructie utilizat pe scara larga pana foarte recent in satele Romaniei. Este facut din sol cu un continut ridicat de argila nisipoasa, amestecat cu apa, iar ca ingredient de „cimentare” folosindu-se paie si balegar de cai sau vaci. Pasta rezultata se toarna in forme de caramida, care apoi sunt lasate sa se usuce la soare pentru un numar de zile (2-3 saptamani). O varietate mai fina de adobe se foloseste ca plaster, acoperind zidurile de caramida, care dupa uscare se varuiesc in alb sau cu diversi pigmenti si motive. Cladirile facute din acest material furnizeaza un grad ridicat de comfort si protectie impotriva exceselor climei de pe aceste meleaguri caracterizata de veri toride si ierni deosebit de reci. Adobe-ul este in multe privinte similar cu zidul de umplutura sau caramizile de pamant simplu, dar in opinia mea are mult mai bune calitati in termeni de robustete, durabilitate si eficienta energetica. Eu insami am copilarit intr-un sat unde majoritatea locuintelor erau din caramizi adobe/ chirpici, chiar parte din casa parintilor este din acest material. Imi amintesc cu emotie chiar, cum amestecam cu picioarele desculte noroiul si materialele de caramizi, impreuna cu alti sateni, mergand in cercuri pentru a obtine un amestec cat mai omogen, ceea ce constituia de asemenea un fel de ritual ancestral atat de caracteristic satelor romanesti.

Fotografia de mai sus, care am facut-o recent in timpul calatoriei mele pe Valea Uzului (Darmanesti, jud. Bacau), in Carpatii Orientali, prezinta o asemenea adorabila casa adobe. Este o foarte simpla, dar excelent de functionala structura, cu tot ce trebuie unei familii de tarani: o bucatarie, plasata in sectorul din stanga al casei, si un dormitor, spatii divizate de un coridor unde este plasata usa de la intrare. Acest tip de casa este des intalnit in regiunile romanesti, fiind construita pe astfel de tipar probabil inca din sec. 18 cand uneltele si tehnologia necesara au devenit disponibile comunitatilor taranesti de pe aceste meleaguri. Zidurile din chirpici sunt incojurate de o frumoasa veranda, facuta din grinzi simple, numai stalpii de lemn avand cateva motive decorative reduse la esenta. Partea de acoperis din spate se extinde cu mult peste zid, formand o zona acoperita, ca un sopron, unde familia pastra uscat lemul de foc, si alte acareturi ample (o caruta, butoaie, etc.)

Imi plac foarte mult proportiile echilibrate ale acestei case; este ceva in ea ce imi aminteste de Sectiunea de Aur, similar, daca imi este permis sa compar, cu proportiile caldirilor antichitatii clasice.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 31-ian-10: Casă de tip adobe (chirpici) din Bucureşti

O foarte rară casă de tip adobe (făcută din chirpici- cărămizi de pământ şi paie uscate la soare), construită în primele decenii ale sec. 19. Zona Popa Soare. (©Valentin Mandache)

Bucureştiul, pentru cea mai mare parte a istoriei sale, a fost o concentrare de sate aşezate în vadul dintre cursurile şi mlaştinile Dâmboviţei şi Argeşului, folosit în vechime de ciobanii aflaţi în transhumanţă între păşunile din Carpaţi şi Lunca Dunării şi în perioada medievală de către negustori ca centru de schimb în cadrul marii artere comerciale ce lega Europa Centrală şi pieţele Imperiului Otoman. Arhitectura civilă a acelor vremuri avea foarte mult în comun cu restul regiunii balcanice-otomane şi al lumii mediteraneene în general. Casa din imaginea de mai sus, pe care am fotografiat-o în zona Popa Soare, era foarte obişnuita ca tip încă din sec. 17 până la marea transformare urbană pe linii occidentale din epoca Victoriană, a sfârşitului de sec. 19. Este o casă de tip adobe (făcută din cărămizi de pământ şi paie uscate la soare), cu pereţii acoperiţi cu o pastă din argilă şi nisip fin, văruiţi cu lapte de var pigmentat, o tipologie de construcţie întâlnită din Turcia până în Spania şi Mexic. Stâlpii decorativi ai verandei sunt de asemenea de tip mediteranean, numiţi „zapata” în terminologie arhitecturală, şi întâlniţi pe o vastă arie din Turcia, Mediterană până în fostele colonii spaniole din Lumea Nouă. Acest tip de casă este de o raritate extremă în Bucureştiul zilelor noastre şi constituie un martor al uitatelor/ ignoratelor legături ale acestui oraş cu lumea mediteraneană şi orientală intermediate de vechiul Imperiu Otoman.

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.