Bucurestiul ca Micul Paris al Balcanilor – tur arhitectural dupa orele de lucru, joi 23 mai

Dragi cititori,

Va propun un tur dupa programul de lucru (intre 18.00h – 20.30h), pentru joi 23 mai ’13, pe tema arhitecturii Bucurestiului de sfarsit de sec. 19 si inceput de sec. 20, inspirata din stilurile istoriciste frantuzesti si alte tari occidentale, care au facut orasul cunoscut lumii intregi sub apelativul de “micul Paris al Balcanilor”, imprimindu-i permanent de atunci caracterul si identitatea sa arhitecturala. Sunteti invitati in mod calduros sa participati!

Primul boom imobiliar al Bucurestiului erei moderne a avut loc in perioada apt numita La Belle Époque. A fost caracterizat de o arhitectura sarmanta, ce cauta sa reproduca din flamboaiantele forme neo-baroce, neo-rococo si de asemenea neo-gotice la moda in special in Franta, o tara vazuta de romanii acelor vremuri ca un far al culturii si civilizatiei, precum si din alte state vest-europene admirate de tanara natiune de atunci. Arhitectura locala a capatat astfel o personalitate distincta prin combinarea noilor fome cu motive si tehnici de constructie indigene si traditional otomane, rezultand in ceea ce eu denumesc “stilul Mic Paris“. Acest tip de arhitectura este tipic Romaniei de la Fin de Siècle, dar si intr-o proportie mai mica restului Peninsulei Balcanice, reflectand modernizarea societatii si fuziunii in arhitectura a modelor occidentale cu forme tipice regiunii. Bucurestiul este deci cel mai propice loc din intreagul sud-est european unde poate fi admirata asemenea arhitectura, care din cauza marii concentrari si starii relativ bune a unui numar deloc neglijabil de cladiri in stil Mic Paris, reprezinta inca o componenta importanta a peisajului construit local. In cursul acestui tur intentionez sa va arat si explica detaliile unora dintre cladirile reprezentative Mic Paris ce se gasesc in centrul orasului, releva istoria sociala si economica inglobata acolo si astfel sa va pot transmite cat de uimitoare a fost si este inca aceasta arhitectura.

Turul costa 30 lei de persoana, rezervari prin email la v.mandache@gmail.com sau folosind sectiunea de comentarii a acestui post. Va voi trimite un mesaj cu detaliile locului de intalnire atunci cand voi primi rezervarea.

Astept sa ne intalnim la tur,

Valentin Mandache, expert in case de epoca (tel: 0728323272)

Tur arhitectural Case de Epoca: Bucurestiul ca Micul Paris al Balcanilor

Tur arhitectural Case de Epoca: Bucurestiul ca Micul Paris al Balcanilor

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Copertina de usa din fier forjat timpurie

Copertina de usa bucuresteana, din fier forjat si plumb turnat, datand de la inceputul anilor 1890, zona Colina Patriarhiei. (©Valentin Mandache)

Acesta este un tip timpuriu de copertina de usa in stil Mic Paris, datand de la inceputul anilor 1890, fiind un precursor al copertinei in forma de scoica, care a fost tipica erei Art Nouveau. Cele mai multe astfel de exemple, acum rare, sunt intr-o state foarte proasta, neintretinute, ignorate, si chiar vandute la fier vechi, o reflectie cum cetatenii urbei, dupa decadele de comunism si tranzitie superficiala post-comunista, inteleg sa-si pretuiasca mostenirea inaintasilor.

Pediment in stil Mic Paris printre fire, si usa

Pediment in stil Mic Paris vazut printre firele ce “decoreaza” orasul la tot pasul, fosta Biblioteca Americana, cladire din anii 1890, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Cele doua imagini ale acestui articol sunt de la cladirea, in care functiona in anii 1980, la apogeul totaltarianismului comunist al lui Ceausescu, Biblioteca Americana, bratul cultural al ambasadei Statelor Unite. Atunci eram student la Universitatea din Bucuresti si am devenit un membru al acestei biblioteci, ce a constituit pentru mine o adevarata oaza sau refugiu din realitatea distorsionata si teroarea zilnica a Romaniei de sub acea dictatura primitiva. Cladirea, care la vremea respectiva era inchiriata de ambasada de la stat, a fost data inapoi, acum vreo decada, fostilor proprietari, familia Gerota, fiind acum de inchiriat ca oficii.

Ambasada SUA a intretinut, fara nici un dubiu, in mod excelent acest edificiu de marca al perioadei La Belle Époque bucurestene, care este una din cele mai ample si bine pastrate case in stil Mic Paris ale capitalei Romaniei. Recent am avut ocazia sa revizitez cladirea si sa fac o serie de fotografii. Sper ca mostra vizuala prezentata aici va va transmite ceva din magnificenta arhitecturii si sensul caracterului Bucurestiului de Mic Paris al Balcanilor.

Usa interioara intr-un cadru neo-rococo, datand din anii 1890, fosta Biblioteca Americana, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Lumina de noembrie si arhitectura Mic Paris in Bucuresti

Lumina de noembrie si arhitectura Mic Paris in Bucuresti, casa datand din anii 1880, zona Colina Patriarhiei. (Valentin Mandache)

Bucurestiul a fost scaldat intr-o minunata lumina toamna aceasta, incepand din jurul echionxului, la sfarsitul lui septembrie, pana la timpul la care scriu in noembrie. Acest anotimp la latitudinea de 45 grade nord, in Europa continentala, unde orasul este situat, pare a fi din cale afara de favorabil fotografiei arhitecturale, cu atmosfera sa clara si culorile intense. Imaginile acestui post infatiseaza o casa in stil Mic Paris (un termen cu care desemez arhitectura mai ales urbana din Romania sfarsitului de sec. 19 si inceput de sec. 20, inspirata indeosebi din stiluri istoriciste frantuzesti si redata intr-o maniera provinciala in acest colt al sud estului european), un design arhitectural ce a imprimat de atunci mereu identitatea capitalei Romaniei, din zilele de voga ale acelei arhitecturi in perioada La Belle Époque. Cladirea a fost fotografiata pe 8 noembrie, la pranz. Este mare pacat ca aceasta casa si intreaga gradina inconjuratoare sunt lasate sa se deterioreze, expuse climei sau furtului. Casa poate fi relativ usor si ieftin de restaurat, dar actualii cetateni ai Bucurestiului par a nu intelege inca diminuarea fatala a identitatii si patrimoniului lor prin astfel de atitudini comuniste si post-comuniste impotriva mostenirii inaintasilor lor.

Lumina de noembrie si arhitectura Mic Paris in Bucuresti, casa datand din anii 1880, zona Colina Patriarhiei. (Valentin Mandache)

Stiri de la Conacul Casota

Moray Letham, proprietarul si restauratorul Conacului Casota, judetul Buzau, cu un panou de feronerie de usa restaurat, ce marcheaza anul inaugurarii cladiri conacului (photo: Valentin Mandache)

Sunt incantat sa va relatez ca am avut in sfarsit oportunitatea de a vizita Conacul Casota, o superba cladire aristocratica din sudul judetului Buzau, despre care am scris cu ceva vreme in urma un articol, ce este printre cele mai citite ale blogului Case de Epoca – Historic Houses of Romania. Domnul Moray Letham, un nativ al orasului Edinburgh, capitala Scotiei, este proprietarul acestei magnifice resedinte istorice de tara, ridicata la sfarsitul sec. 19 intr-un stil istoricist inspirat din cel al castelelor de pe Valea Loarei din Franta. Extensivele reparatii structurale si lucrarile ample de restaurare sunt in plina desfasurare, facute in multe cazuri de unul singur de catre Moray, cu pasiune, profesionalism, dragoste pentru cladire, mari cheltuieli, si extraordinara loialitate pentru acest loc istoric atat de important pentru identitatea comunitatii locale si a patrimoniului arhitectural al Romaniei. Domnul Letham a trebuit sa faca fata si sa treaca peste numeroase adversitati, ca teribila mentalitate comunista a multor dintre localnici si autoritatile locale, care l-au tratat cu indiferenta sau chiar pus obstacole, cu toate ca dansul are regulile si legile statului roman de partea sa privind restaurarea si proprietatea unei case de epoca, unii furand fara nici o rusine din piesele de patrimoniu ale conacului, abordand iresponsabil aceasta importanta cladire istoricata. Cu o vointa de fier, Moray a progresat semnificativ si este ca intotdeauna deteminat sa continue misiunea sa de a restaura conacul Casota, cu tot dezinteresul din partea comunitatii pentru care dansul cu buna-credinta lucreaza sa dea o noua viata acestui monument de arhitectura ce defineste identitatea judetului Buzau si campiei Baraganului. Moray este in opinia mea proprietarul – restaurator ideal al acestei extraordinare case de epoca din coltul nostru de Europa, si isi va atinge obiectivul de a readuce la vechea glorie Conacul Casota.

Felinare si luna plina in Centrul Vechi

Felinare si luna plina in Centrul Vechi al Bucurestiului (©Valentin Mandache)

Saptamana trecuta a fost luna plina la aceasta latitudine, iar pentru octombrie, o vreme neobisnuita de vara indiana. Am facut fotografia de mai sus seara in timp ce mergeam be Bulevardul Bratianu, privind pe una din strazile laterale de langa biserica Sf. Gheorghe Nou, care este in partea de Lipscani, centrul vechi comercial al Bucurestiului, acum neglijata de moda de cafenele si restaurante ce are loc in zona de pe cealalta latura a bulevardului. Imaginea, in opinia mea, transmite elocvent din identitatea jumatate-orientala, jumatate-europeana particulara acestui oras de la marginea rasariteana a Uniunii Europene. Cladirile Mic Paris darapanate, micile magazine si oamenii relaxandu-se sau umbland dupa treburi in caldura noptii prin clar-obscurul generat de lumina lunii pline, la competitie cu primitvele felinare, sunt evocative acelui caracter care abunda in Bucuresti.

Copertine scoica din perioada La Belle Époque in Ploiesti

Mai jos sunt doua minunate copertine de usa de tip scoica, care le-am fotografiat in Ploiesti, orasul petrolier de la 60km nord de Bucuresti. Acestea dateaza din perioada La Belle Époque (tarzie victoriana si edwardiana), apartinand ca “specie” arhitecturala curentului Art Nouveau, constituind o parte a ceea ce eu denumesc peisajul construit in stil Mic Paris a zonelor urbane ale Romaniei din acea perioada. Copertinele scoica sunt raspandite mult in Bucuresti, ceea ce ma face sa le consider ca unul din importantele simboluri arhitecturale ale capitalei Romaniei, insa de asemenea populare in tara inainte de Primul Razboi Mondial. Ploiestiul acelei ere se afla intr-un proces de dezvoltare spectaculoasa in urma veniturilor din economia petroliera ce aparea atunci, si ca un important centru de schimb regional. Copertinele scoica sunt astfel un superb mod de a ne reaminti de acele vremuri prospere si fineturile lor arhitecturale.

Copertinea scoica din perioada La Belle Époque in Ploiesti (©Valentin Mandache)

Copertinea scoica din perioada La Belle Époque in Ploiesti (©Valentin Mandache)

Copertinea scoica din perioada La Belle Époque in Ploiesti (©Valentin Mandache)

Fotografii de la turul arhitectural “Bucurestiul ca Micul Paris al Balcanilor”, joi 30 august ’12

Bucurestiul ca Micul Paris al Balcanilor – tur arhitectural Case de Epoca

Arhitectura in stil Mic Paris, ceea ce eu denumesc ca termen umbrela stilurile istoriciste de sec. 19 inspirate in special din cele frantuzesti interpretate intr-o maniera provinciala, este tipica Romaniei de la Fin de Siècle, dar si intr-o proportie mai mica restului Peninsulei Balcanice, reflectand modernizarea societatii si fuziunii in arhitectura a modelor occidentale cu forme specifice regiunii. Bucurestiul este cel mai propice loc din intreagul sud-est european unde poate fi admirata asemenea arhitectura, care din cauza marii concentrari si starii relativ bune a unui numar deloc neglijabil de cladiri in stil Mic Paris, reprezinta inca o componenta importanta a peisajului construit local. Fotografiile de fata sunt de la turul Case de Epoca de acum cateva zile, reprezentand o mostra din sarmanta multitudine de astfel de case ale Bucurestiului.

This slideshow requires JavaScript.

Balcoane vitrate din diferite ere arhitecturale

Va prezint aici trei interesante imagini de balcoane/ verande vitrate care tin de cele trei stiluri principale ce caracterizeaza arhitectura istorica a Bucurestiului: stilul Mic Paris (ultimul sfert al sec. 19, pana la Primul Razboi Mondial), neoromanesc (sfarsitul sec. 19 – ultima parte a anilor ’40) si Art Deco (anii 1930 si ’40). Din studiile mele in teren, am gasit ca de obicei structurile vitrate nu sunt contemporanre cu cladirea originala, dar adaugate ca o impodobire sau imbunatatire in lucrari de renovare in prima sau a doua decada dupa ce constructia a fost pusa in loc. Principala atractie a unei structuri vitrate, fie ea balcon, usa conservator, sau fantana de lumina, este de fapt flamboaianta sa lucratura in fier, scheletul metalic ce o sustine, exemplificata aici mai ales in cea de a doua fotografie ce arata un balcon vitrat neoromanesc. Cateodata mai supravietuiesc bucati de sticla, geamuri originale in cadrul structurii sustinatoare de fier, care in cazul designurilor istoriciste de sec. 19 Mic Paris se prezinta in frumoase nuante tipice sticlei colorate din epoca victoriana.

Balcon vitrat in stil Mic Paris, casa din anii 1890, zona Gradina Icoanei, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Balcon vitrat in stil neoromanesc, casa de la sfarsitul anilor 1920, zona Cotroceni, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Balcon vitrat Art Deco, casa de la mijlocul anilor 1920, zona Dorobanti, Bucuresti (©Valentin Mandache)

O gura de ventilatie veche de un secol

Gura de ventilatie veche de un secol (©Valentin Mandache)

Actualmente aceasta gura de ventilatie este de in jur de 110 ani vechime. Este inca in stare buna de functionare (se poate simti curentul de aer daca apropii mana), asigurand aerisirea beciului din caramida de sub o flamboaianta casa in stil Mic Paris din zona Mantuleasa a Bucurestiului. Casele de epoca ale acestui oras sunt mult mai bine ventilate decat cele construite in perioada comunista si postcomunista. Din pacate gurile si canalele de ventilatie acum dispar cu rapiditate, victime ale asa ziselor “renovari” si “modernizari” sub orice critica facute de jalnicii locuitori contemporani ai capitalei Romaniei, cu consecinte teribile pentru integritatea structurala si estetica a acelor edificii istorice.

Sculpturile alegorice de pe fatada Bancii Nationale

Banca Nationala a Romaniei este situata in centrul vechi al Bucurestiului, intr-un amplu complex de cladiri constuit in doua stagii: primul, in stil Beaux Arts, in anii 1880, iar cel de al doilea, in stil neoclasic, in anii 1940 si 1950. Sectorul de secol 19, de pe strada Lipscani, este in opinia mea cel mai interesant si atractiv, fiind impodobit cu o serie de frumoase statui, inspirate in mare masura din cele ale palatelor renasterii franceze.

Constructia a fost terminata in 1890, sub directia arhitectilor Eugeniu Carada, onorat cu numele unei strazi din apropiere, si Nicolae Cerkez, fiind in cea mai mare parte un proiect al arhitectilor Albert Galleron, creatorul Atheneului, si Cassien Bernard. Cartea postala veche de mai jos, datand din prima decada a sec. 20, arata banca in cadrul unui peisaj urban neschimbat prea mult de atunci.

The National Bank of Romania building (right hand side), 1900s postcard (Valentin Mandache collection)

Fatada edificiului este orientata spre sud, fiind abundent expusa soarelui, ornata cu o serie de sculptri alegorice inspirate din panteonul clasic, simbolizand societatea, economia si finantele Romaniei acelor vremuri. Uimitor, sculpturile inca retin liniile proaspete al daltii sculptorului, dupa un secol si doua decade de cand sunt fixate pe zid. Aceasta se datoreaza in parte unei restaurari recente, de calitate, si de asemenea faptului ca Bucurestiul a fost mai putin afectat de ploi acide si poluare decat alte capitale europene, ca urmare a nivelului de industrializare mai scazut pe care regimul comunist a fost capabil sa-l infaptuiasca. Piatra folosita pentru fatada si sculpturi este de asemenea de buna calitate, un tip de calcar grezos, adusa de la sud de Dunare, din carierele de la Rusciuc, actualul Ruse.

Allegory for Sciences, possibly goddess Pallas Athena. National Bank of Romania building (©Valentin Mandache)

Sus, pe frontonul cladiri, este o panoplie compusa dintr-o stema a Vechiului Regat, martelata de catre comunisti, dar cu urmele simbolurilor inca vizibile, deasupra unui ceas de epoca. Acestea sunt flancate pe partea de vest de o zeitate feminina, vezi fotografia de mai sus, simbolizand Intelepciunea si Stiintele, reprezentata cu un compas in mana, masurand un glob si stand pe un teanc de carti. Zeita cu astfel de atributii este Pallas Athena, dar poate de asemenea fi o alta zeitate cu insusiri similare din bogatul paneton greco-roman.

Allegory for Arts, possibly god Apollo. National Bank of Romania building (©Valentin Mandache)

Pe flancul estic al panopliei frontonului este o figura de barbat, din nou stand pe un teanc de carti, scriind pe un sul de papirus desfasurat pe genuchi. Acesta simbolizeaza probabil arta scrisului si a contabilitatii, fiind in opinia mea o redare alegorica in postura mai umila a lui Apollo, un zeu cu atributii intelectuale, printre care si matematica. Cele doua zeitati sugereaza asadar universul intelectual uman, bazat pe arte si stiinta, unde Romania, simbolizata prin stema tarii, isi avea locul ca natiune moderna.

Fatada propriu-zisa, ce se desfasoara de-a lungul strazii are o serie de patru nise in zid, doua de fiecare parte a portalului bancii, gazduind statui alegorice, sculptate de artistii vremii  Ion Georgescu şi Ştefan Ionescu Valbudea, ce reprezinta institutii si activitati esentiale pentu producerea de venituri si bunul mers al natiunii: justitia, comertul, industria si agricultura.

Allegorical feminine figure (goddess Justicia) representing the Justice (©Valentin Mandache)

La marginea de vest a a fatadei este statuia Justitiei, reprezentata de zeita Themis in greceste or Justicia in latina, cu principlele sale simboluri: balanta dreptatii si codul de legi (“Lex”).

Allegorical male figure (god Mercury) representing the Commerce (©Valentin Mandache)

Urmatoarea statuie este cea reprezentand comertul, in forma zeului Hermes sau Mercur, in acest caz cu atributiile sale clasice: punga cu bani in mana lui dreapta, cu piciorul pe un balot de marfuri si cu toiagul inaripat, incolacit de doi serpi, pe umar.

Allegorical female figure (godess Demetra) representing the Agriculture (©Valentin Mandache)

Partea de est a zidului, la margine, e ocupata de zeita Demetra in greaca sau Ceres in latina, simbolizand agricultura. Zeita tine intr-o mana o secera (unealta esentiala a taranului roman) si in cealalta un snop de spice de grau (o aluzie la faptul ca Romania la epoca aceea era printre cei mai importanti producatori si exportatori de cereale).

Allegorical male figure (god Vulcan) representing the Industry (©Valentin Mandache)

Statuia urmatoare, spre portal, este cea a zeului Hephaestos or Vulcan, simbolizand industria. Barbatul tine intr-o mana o dalta, iar cealalta se sprijina pe un baros si nicovala. Intreaga figura sta pe ceva ce arata ca o roata dintata, tipica masinariilor epocii revolutiei industirale.

Sculpturile descrise mai sus se remarca prin frumusetea proportiilor si a liniilor sensibil redate. Figurile si corpul acestora ca inaltime, constitutie, sunt in opinia mea clar inspirte din modele de oameni locali, Bucuresteni ai perioadei La Belle Époque. O alta observatie, care o gasesc interesanta, e reprezentarea in egala masura a figurilor barbatesti si feminine, neobisnuit pentru o societatea conservatoare, balcanica, a acelor vremuri inca la inceputurile modernitatii europene pe aceste meleaguri, ceea ce indica intensul proces de inoire la care s-au imbarcat elitele romanesti in transformarea tarii la apogeul epocii victoriene.

Allegorical feminine classical figure decoration on the lower window arch keystones representing the wine product. (©Valentin Mandache)

Fatada mai contine o serie de reprezentari, dintre care as aminti aici mascaronii ce impodobesc arcurile ferestrelor de la primul etaj si intrarea principala. Acestea sunt figuri umane abstracte, barbat si femeie, distribuite intercalat pe deschiderile de zid, inspirate de asemenea din exemplele de zeitati clasice. Simbolizeaza principalele produse agricole, producatoare de venituri, ale tarii la vremea aceea: vita de vie reprezetata de un cap de femeie impodobita cu o coroana de frunze de vie si flori, iar cultura de grau reprezentata de capul unui barbat purtand o coroana de spice.

Allegorical male classical figure decoration on the lower window and main doorway arch keystones representing the wheat crop. (©Valentin Mandache)

Intregul ansamblu de sculpturi si armonioasa lor distributie pe fatada bancii, realizeaza o unica priveliste arhitecturala in capitala Romaniei, ce infrumuteseaza una dintre cele mai de calitate si bine pastrate cladiri istorice ale sale. Acestea merita examinate de cei care vin cu treburi sau de placere in cartieul Lipscani. Sculpturile sunt o reprezentare artistica a activitatilor producatoare de venituri banesti ale tarii in decadele de la sfarsitul sec. 19, in special agricultura si exportul de grane, finante care au facut posibila crearea arhitecturii in stil Mic Paris, care inca da caracterul arhitectural al vechiului Bucuresti si a multor alte orase ale Romaniei acelei epoci.

©Valentin Mandache, Case de Epoca

Publicat initial pe blogul Historic Houses of Romania, 14 Sep. 2009, sub titlul “Allegorical sculptures on the building of Romania’s National Building”

Versiunea in limba romana a fost publicata initial pe platforma de testing a http://pnews.ro/

***********************************************

If you plan acquiring a historic property in Romania or start a renovation project, I would be delighted to advice you in locating the property, specialist research, planning permissions, restoration project management, etc. To discuss your particular plan please see my contact details in the Contact page of this weblog.

Cutii de scrisori in Bucuresti si Chisnau comparate

Imi place sa fac paralele intre fenomenele arhitecturale din diferite locuri si perioade, sa vad daca pot extrage lucruri interesante depre evolutiile istorice si societatile care au produs si gazduiesc acele artefacte. De fapt, pentru mine, metoda comparatista este unul din principalele mijloace de investigare in peisajul arhitectural aparent haotic al Bucurestiului si Romaniei, unde nu este inca o traditie a comentariatului de istorie arhitecturala, iar lucrarile academice in acest domeniu sunt deficitare in documentare si maniera de cercetare.

Capac de cutie de scrisori, casa din anii 1900, zona Gradina Icoanei, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Ca sa ilustrez aceasta, am aici doua cutii de scrisori, mai precis deschiderile lor, datand din perioada La Belle Epoque. Cea din imaginea de mai sus este din Bucuresti, adornand o poarta din anii 1900, inscriptionata cu textul “Scrisori si Jurnale”. Fotografiile de mai jos infatiseaza o deschidere de cutie de scrisori din Chisinau, destul de obscurata sub multe strate de vopsea, cu inscriptia in limba rusa “Dlya Pisemi i Gazeti”, care se traduce “Pentru Scrisori si Jurnale”.

Cele doua orase sunt din aceiasi zona de civilizatie sud est europeana, dar cu experiente istorice marcant diferite in ultimile doua sute de ani, cu trenduri deosebite in preferintele lor arhitecturale si artistice, dupa cum marturisesc aceste cutii de scrisori. Cea romaneasca, adornand o poarta din fier forjat arata popularitatea acestor elemente arhitecturale in Bucurestiul si Romania acelor vremuri, existenta de gradini in fata caselor si a faptului ca oamenii gaseau placuta interactia cu comunitatea lor (celebrul “stat de vorba” romanesc). In Chisnau pe de alta parte, cutia de scrisori a unei usi la strada indica case cu zid direct la strada, cu gradini interioare pentru intimitatea de familie, departe de ochii scrutatori ai vecinilor si trecatorilor. Deschiderea de cutie romaneasca e decorata cu ornamente ce aduc a Beaux Arts, ce pe aceste meleaguri vin prin filiera Frantei, indicand influenta acestei tari aici, pe cand in Chisinau fanta cutiei de scrisori este inconjurata de elemente neo-renascentiste, ca acel mascaron, subliniind traditiile mai adanci ale Renasterii si popularitatea acestui stil in Imperiul Rus. Limbile de inscriptionare folosite arata de asemenea existenta unei societati mai cosmopolite in Chisinau. Numai faptul ca aceasta inscriptie in limba rusa, supravietuieste intr-un oras acum in majoritate vorbitor de limba romana, indica o atitudine mai toleranta privind diversitatea etnica, decat ce se intampla acum in plictisitorul de mono-etnic Bucuresti.

Sirul de interesante comparatii de elemente arhitecturale si istorice expuse de aceste doua simple cutii de scrisori poate continua, fixand in mai bune coordonate evolutia acestor orase, fiind o dovada a cat de folositoare este metoda comparatista in regiuni mai putin documentate si discutate arhitectural ca Romania si Republica Moldova.

Deschidere de cutie de scrisori, casa din anii 1890, Chisinau (©Valentin Mandache)

Deschidere de cutie de scrisori, casa din anii 1890, Chisinau (©Valentin Mandache)

iPhone photo of the day: conduit pentru sfoara clopotelului de usa

Aceasta este o rara panoplie decorativa de conduit (suport) de sfoara de clopotel de usa datand din perioada La Belle Epoque-ului bucurestean. Adorna ansamblul de usa al librariei “Carturesti”, fiind pastrat in buna conditie. Clopotelul era fixat sus in interior, langa usa, sfoara lui trecand printr-o serie de conduite pana la manerul de care tragea vizitatorul. Acesta prezentat in fotografie este ultimul asemenea conduit inainte de maner, care era cel mai decorativ. Piesa de conduit propri-zisa este elementul sub forma unui butoias ce apare la mijlocul artefactului, care avea la centru un orificiu prin care trecea sfoara.

Panoplie decorativa pentru conduit al sforii clopotelului de usa, casa din anii 1900, zona Icoanei, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Sticla colorata din epoca Victoriana in Bucuresti

Sticla colorata din epoca Victoriana, zona Dacia, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Fotografia de mai sus arata un sector al unei pitoresti intrari vitrate bucurestene ce adorna o casa in stil Mic Paris, datand din anii 1890. Structura inca pastreaza frumoasele sale geamuri colorate, artifacte folosite atunci cu mare la decorarea ferestrelor de usi, in zid sau conservatoarelor. Geamul colorat era destul de scump la vremea aceea, comparat cu cel transparent, nefiind inca produs in masa. Cromatica oferita era de obicei redusa la patru culori: rosu (rubiniu), albastru (indigo, cerneala), galben (chihlimbar, mai rar citron) si verde (muschi umed), care sunt toate incluse, o instanta rara pentru Bucuresti, in exemplul de fata de intrare de tip conservator. Din observatiile mele de teren a edificiilor construite intre anii 1880 si 1910, cea mai frecvent intalnita este sticla rubinie, urmata in ordine de cea indigo, chihlimbar, iar verde – muschi umed fiind cea mai rara.

Cotineata arhitecturala de gaini din perioada Fin de Siècle

Cotineata arhitecturala de gaini datand din anii 1890, Targoviste (©Valentin Mandache)

Curtile caselor de epoca deseori contin tezaure si curiozitati ascunse de istorie arhitecturala, de la fragmente de decoratie si structuri mult mai vechi decat fatadele de la strada, la pavilioane de gradini sau foste constructii de ferma. Am avut rara ocazie de intalni in Targoviste o frumoasa structura de cotineata, datand din perioada Fin de Siècle, care modeleaza o locuinta umana la o scara mai mica, de un stil popular in acele timpuri in Romania. Aceasta urmeaza design-ul a ceea ce numesc cabana alpina, care este parte a modei de arhitectura balneara raspandita in Europa centrala si de est a anilor 1880 – 1890.

Cotineata arhitecturala de gaini datand din anii 1890, Targoviste (©Valentin Mandache)

Fosta curte a marii case ce continea aceasta cotineata de gaini este acum expusa la strada, urmand probabil demolarii cladirii ce inainte ii obscura vederea si vanzarii bucatii de pamant pe care statea acea casa. Cotineata era de uz mixt pentru diferite pasari de curte, in principal gaini la cele doua nivele inferioare, probabil si pentru rate sau gaste la nivelul de la sol, iar mansarda destinata porumbeilor.

Cotineata arhitecturala de gaini datand din anii 1890, Targoviste (©Valentin Mandache)

Imi plac elaboratele traforaje ce marginesc cornisa acoperisului, asa de tipice epocii Victoriene tarzii. Doua gauri pentru porumbei flancheaza of usa mai mare centrala pentru accesului ingrijitorului, prin care este taiata o a treia gaura pentru porumbei.

Aceasta este o excelenta piesa de arhitectura domestica istorica, ce este inca destul de bine pastrata, si relativ usor de restaurat. Cotineata prezentata aici, de o discernabila arhitectura, indica sofisticarea romanilor de acum mai bine de un secol, care erau in mod cert mult mai elevati si fini in gusturi arhitecturale decat precar educatii lor urmasi post-comunisti.