Valentin Mandache, istoric de arhitectura
Consideratii despre patrimoniul construit din sud estul Europei
Aceasta este o mica mostra din identitatea environmentala a Bucurestiului: una din vechile biserici ale orasului, Manastirea Antim, cu majesticele sale turnuri cupola pe fundalul cerului albastru autumnal, piparat cu nori grabiti, tablou asa de tipic acestei latitudini, la mijlocul drumului intre Polul Nord si Ecuator, in Europa continentala.
Tocmai am facut o scurta vizita la frumoasa Manastire Antim in centrul Bucurestiului. Biserica ansamblului manastiresc este o superba cladire adunand impreuna motive si stiluri din lumea otomana a sec. 17 si 18, ce parca ma indeamna sa investigez, analizez si meditez cat mai mult cu putinta despre aceasta remarcabila creatie.
Un numar de biserici de rit ortodox din Bucuresti si alte locuri importante din Romania contin jilturi ceremoniale, numite „tron”, datand de cele mai multe ori din perioada dinastiei de Hohenzollern – Sigmaringen (1866-1947), destinate pentru uzul mitropolitului/ patriarhului si al sefului de stat care a vizitat, consacrat sau re-consacrat acel edificiu. Jiltul destinat suveranului (doua jilturi daca acesta era insotit de regina) de obicei infatisa cifrul capului incoronat care prima oara vizita, asista sau isi dadea binecuvantarea la acele importante ceremonii, cateodata continand si alte motive embelmatice ale regalitatii romanesti, cum ar fi coroana sau stema regala. Un cifru regal este o monograma a monarhului in domnie, formal aprobata si folosita pe documente oficiale sau infatisata pe cladiri publice, sau alte obiecte de uz public sau in proprietatea statului, cum sunt cutiile postale sau vehiculele militare.
Imaginea de mai sus arata un interesant exemplu de jilt regal de la biserica Mantuleasa din Bucuresti (un frumos monument in stil brancovenesc, renovat in 1924 – ’30, in timpul regilor Ferdinand si urmasului sau Carol II), ce l-am fotografiat la un recent tur arhitectural Case de Epoca in acea zona istorica a capitalei. Jiltul prezinta un amplu cifru al regelui Ferdinand, stilizat ca un dublu „F” spate-la-spate, el fiind monarhul care oficial a inaugurat lucrarile de restaurare. Pe creasta spetezei este de asemenea o interesanta reprezentare a coroanei de stat a Romaniei, faimoasa coroana de otel facuta din metal de tun capturat in Razboiul de Independenta de la 1877. Intregul ansamblu este redat in stil neoromanesc de faza matura, cu sculptura de discuri solare etnografice si frunze de acantus/ vita de vie, constituind un interesant exemplu de design de mobilier de ceremonie exprimat in stilul national. Cifrul Regelui Ferdinand este o raritate sa-l intalnesti in zilele noastre, jiltul prezentat in acest articol aducand inapoi din memoria acestui remarcabil suveran al tarii, care toata viata lui a incercat sa mentina un profi public cat mai demn si rezervat.
Aceasta este biserica Sf. Ecaterina, Bucuresti, din zona Colina Patriarhiei, unde am avut un tur arhitectural duminical acum doua sapatamani. Dateaza ca loc de rugaciune inca din sec. 16, dar cladirea e din anii 1850. Este intr-un stil neo-baroc provincial, un design destul de sporadic pentru o biserica de rit ortodox, epitomizand procesul de modernizare si europenizare a societatii romanesti din acele vremuri, dupa revolutiile nationale de la 1848 si punerea bazelor unei natiuni moderne si independente fata de puterea si civilizatia orientala a Imperiului Otoman. Fotografia iPhone are perspectiva corectata in programul Lightroom si este cross-procesata in Picassa, dandu-i astfel un aspect evocativ de carte postala veche. Impresia aceea este sarmant amplificata de fatada cu caramida expusa rezultata in urma lucrarilor de restaurare curente a cladirii.
Orasul Sibiu (Hermannstadt in germana, Nagyszeben in ungureste) este al doilea mare centru urban al regiunii istorice sasesti din Transilvania. Variatiie numelui sau indica ca este un oras multietnic. Principala confesiune a populatiei romane a Sibiului este crestin ortodoxa, cu centrul de rugaciune la maiestuasa catedrala ilustrata in vechea carte postala din imaginea de mai sus. Biserica a fost inaugurata in 1904, proiectata de arhitectii unguri Josef Kamner si Vergilius Nagy. Arhidioceza Sibiului a publicat aceasta carte postala in anii imediat urmatori inaugurarii catedralei. Liniile clare ale desenului si gama de culori vii aplicate manual, transmit, in multe privinte mai bine decat o fotografie, mesajul arhitectural si proportiile impresionante ale acestei cladiri eclesiastice. Catedrala este modelata dupa Sfanta Sofia din Constantinopole, de asmenea imbratisand elemente de arhitectura locala ardeleneasca si de stil baroc, ordinul arhitectural prevalent in cadrul Imperiului Habsburgic, din care atunci Sibiul facea parte. Imi place mesajul universalist al arhitecturii sale, facand referinte la biserica ce ii imbratisa pe toti a primului mileniu al Erei Noastre, inainte de Marea Schisma si de Reforma, credinta ce isi avea centrul in Bizantul imparatului Justinian, constructorul Sfintei Sofia. Acel simbolism integrativ, transpus atat de bine in catedrala ortodoxa a Sibiului, era in contrast evident cu tensiunile etnice prevalente in cadrul Imperiului Austro-Ungar in timpul ultimelor sale decade de existenta, cand biserica a fost conceputa si ridicata, o situatie care in cele din urma a dus la obliterarea acestui odata grandios stat european.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
„Arta Brancoveneasca” de calugarita Atanasia Vaetisi de la Manastirea Stavropoleos din Bucuresti a fost publicata la inceputul lui 2011 de editura Noi Media Print. Este una dintre cele mai bune carti care trateaza fenomenul artistic si arhitectural brancovenesc, scrisa intr-un limbaj cursiv, usor de citit, lamurind in mod excelent neintelegerile care persista in randul publicului si specialistilor cu privire la acest stil unic Romaniei, lucrarea ajutand totodata la clarificarea confuziilor care se fac intre brancovenesc si stilul neoromanesc.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Solstitiul de iarna 2010 a avut loc sapatmana aceasta, marti 21 decembrie si, pentru prima oara in 456 de ani, s-a petrecut si o eclipsa de Luna. M-am gandit ca o cale potrivita de a marca aceasta rara concomitanta astronomica poate fi prin postarea pe blog a unei fotografii arhitecturale care aduce impreuna Soarele si Luna. Stema vechiului Principat al Tarii Romanesti (ca de asemenea si cea a Principatului Moldova) contine un soare radiant si o semiluna, ambele redate deseori cu fete umane figurative, flancand un vultur. Am gasit o buna asmenea reprezentare pe inscriptia votiva, datand din prima parte a sec. 18, prezentata mai sus, care impodobeste biserica St Gheorghe Nou din Bucuresti. Pitorestile literele de pe inscriptie sunt in alfabetul chirilic, folosit in redarea limbii romane pana la mijlocul sec. 19.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Imaginea de mai sus prezintă un interesant exemplu istoric de colectă de fonduri pentru restaurarea clădirilor de patrimoniu, care datează din anii 1920. Aceasta arată cât de preocupaţi erau cetăţenii de atunci ai Bucureştiului de conservarea moştenirii lor arhitecturale, comparativ cu lipsa de interes a locuitorilor actuali ai urbei; o măsură a cât de grav a fost afectată identitatea locală de anii regimului comunist şi ai celor două decenii de tranziţie haotică postcomunistă. Banii din vânzarea cărţilor poştale erau destinaţi pentru consolidarea structurii şi restaurarea bisericii Sf. Gheorghe Nou din centrul Bucureştiului, una dintre cele mai importante basilici ale oraşului, unde se spune că este îngropat corpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acesta a fost decapitat în 1714 la Istanbul de către otomani, învinuit, printre altele, de trădare prin plănuirea sprijinirii ţarului Petru cel Mare în ofensiva fără succes din 1711 a acestuia în Moldova. Principele Brâncoveanu este o figură remarcabilă în istoria românească, fiind cunoscut ca un foarte capabil administrator al Valahiei şi ca un aristocrat fabulos de bogat (turcii îl porecleau chiar „Altin Bas”/ „Prinţul de Aur”) şi de asemenea în calitate de ctitor de măreţe biserici şi palate. Stilul arhitectural care a apărut la sfârşitul sec. 17 şi începutul sec. 18 în urma programului său de construcţii este numit „brâncovenesc” sau „renaştere românească”, reprezentând o fascinanta sinteză între elemente arhitecturale bizantine, otomane, renascentiste şi baroce; el precede şi inspiră stilul arhitectural neoromânesc modern.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Am fost de-a dreptul inmarmurit de admiratie cand am intalnit prima oara splendidul panou decorativ de fereastra din fotografia de mai sus, parte a elaboratei ornamentatii a unei case in stil neoromanesc datand de la sfarsitul anilor 1920 – inceputul anilor 1930 dintr-o zona centrala a Bucurestiului. Inca este destul de bine conservat, cu exceptia partii superioare a ecranului reticular al ferestrei, care a fost probabil spart in ultima decada de catre proprietari ignoranti pentru a face loc conductelor de la aparatele de aer conditionat, o rana care este oricum reparabila. Panoul este de fapt o compozitie complexa de simboluri, inspirate din bogata mitologie romaneasca de sorginte bisericeasca si taraneasca, aranjate impreuna intr-o successiune de metafore care se desfasoara in cadrul temei pomului vietii. Pot detecta acolo motivul originii vietii in ghiveciul reprezentat in cadrul sectorului de baza, care este asezat pe trei graunte (Trinitatea) din care a izvorat viata ca o vita de vie incarcata de roade. Sectorul de mijloc contine o reprezentare a cailor intricate ale vietii simbolizate de cele doua benzi decorative ale catului ferestrei care ilustreaza ne-intreruptele infruntari maniheice dintre fortele binelui (intruchipate de vulturul protector) si raului (simbolizate de dragoni). Intalnirile si confruntarile acestora sunt intrerupte la intervale regulate de medalioane ornate continand simbolul crucii, care epitomizeaza momentele de pace si echilibru in viata. Sectorul superior al panoului este o reprezentare a Gradinii Domnului, unde doi pauni, atributele frumusetii si pacii, se hranesc dintr-o cupa plina de fructe, sustinuta de o cruce cu traversa dubla care in imaginistica bizantina/ ortodoxa este simbolul triumfului lui Cristos, deci al vietii, asupra mortii. Cele trei sectoare formeaza astfel impreuna o unica si plina de intelesuri reprezentare a pomului vietii care imprima personalitate intregii arhitecturi a casei. Aceasta minunata compozitie mai cuprinde desigur multe alte simboluri care merita mult mai mult spatiu scris pentru a fi explicate, cum este de exemplu simbolul funiei de pe marginea ecranului reticular al ferestrei, simbolizand infinitatea, etc. Intregul panou este un superb design in stil neoromanesc, care a gasit in mitologia si arta bisericeasca si taraneasca o extraordinar de bogata sursa de inspiratie. ©Valentin Mandache
***********************************************
I endeavor through this series of daily articles to inspire appreciation of the historic houses of Romania, a virtually undiscovered, but fascinating chapter of European architectural history and heritage.
***********************************************
If you plan acquiring a historic property in Romania or start a renovation project, I would be delighted to advice you in sourcing the property, specialist research, planning permissions, restoration project management, etc. To discuss your particular plan please see my contact details in the Contact page of this weblog.
Aceste doua lampi impodobesc fatada sediului fostei banci Marmorosch Blank din Lipscani, in Bucuresti. Banca a fost una din principalele institutii financiare din Romania interbelica, devenind prin imprumuturile ipotecare si de finantare a constructiilor, unul dintre ‘motoarele’ din spatele boomului imobiliar interbelic al Bucurestiului, care a imprimat orasului skyline-ul arhitectural neoromanesc si Art Deco. Sediul bancii a fost ridicat intre 1915 – 1923, cu o pauza in timpul Primului Razboi Mondial, dupa un proiect al arhitectului Petre Antonescu, unul dintre cei mai seminali arhitecti romani. Cladirea incorporeaza elemente inspirate din arhitectura de biserica medievala tarzie atat din Valahia, cat si din Moldova. Imi place forma mai neobisnuita a lampilor de perete, care reprezinta o redare a cadelnitei de ars tamaia folosita de preoti in cadrul ceremoniilor religioase, forma perfect in ton cu restul designului cladirii, inspirat din arhitectura de biserica.
**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
**********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 