Tavan pictat de turn neoromanesc: cosmogonie taraneasca

Urmatoarele imagini sunt de la muzeul Minovici, de asemenea cunoscut ca vila Mina Minovici in zona Baneasa – Herastrau din Bucuresti, care este unul din cele mai iconice edificii in stil neoromanesc, ridicat in 1905 – ’06 dupa proiectul arhitectului Cristofi Cerkez pentru a gazdui colectia de arta etnografica a doctorului Nicolae Minovici, primul muzeu de arta nationala al tarii. Ce mi-a atras deosebit atentia a fost amplul pictat tavan al impozantului sau turn de tip cula, o rara decoratie in cadrul cladirilor civile ale acestui ordin arhitectural. Este clar inspirat din decoratia pictata a bisericilor brancovenesti, ce se poate vedea si in articolul care l-am scris despre picturile florale de la biserica Stavropoleos, accesibil la acest link. Reprezinta o compozitie cu caracter cosmogonic, depictand universul celestu, cu constelatiile sale vazute in vrejurile si frunzele de culoare galbena intricate in jurul bobocilor de floare rosii semnificand diversele lumi planetare si florilor cu stamina rosie si petale galbene simbolizand astrele arzand, unde Soarele, cea mai mare floare, este la centrul cosmosului. Decoratia este astfel o excelenta redare a sitemului de credinte cosmogonice al taranilor romani, exprimat in legende si balade, cel mai evident in Miorita, pe care pot spune ca o vedem astfel incadrata aici in stilul arhitectural neoromanesc. Valentin Mandache

Turn neoromanesc cu pictura de tavan semnificand cosmosul cu Soarele la centrul sau, vila Miovici, arh. Cristofi Cerkez 1905 - '06, zona Baneasa - Herstrau, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Turn neoromanesc cu pictura de tavan,vila Miovici, arh. Cristofi Cerkez 1905 - '06, zona Baneasa - Herstrau, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Vila Miovici, arh. Cristofi Cerkez 1905 - '06, zona Baneasa - Herstrau, Bucuresti (©Valentin Mandache)

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Casa taraneasca de chirpici (adobe) din Carpatii Orientali

Casa din chirpic (adobe), valea Uzului, Carpatii Orientali (©Valentin Mandache)

Chirpici-ul sau adobe, cum este cunoscut in lumea mediteraneana si sud americana (originea se pare ca este din limba egipteana antica), constitute un excelent material de constructie utilizat pe scara larga pana foarte recent in satele Romaniei. Este facut din sol cu un continut ridicat de argila nisipoasa, amestecat cu apa, iar ca ingredient de “cimentare” folosindu-se paie si balegar de cai sau vaci. Pasta rezultata se toarna in forme de caramida, care apoi sunt lasate sa se usuce la soare pentru un numar de zile (2-3 saptamani). O varietate mai fina de adobe se foloseste ca plaster, acoperind zidurile de caramida, care dupa uscare se varuiesc in alb sau cu diversi pigmenti si motive. Cladirile facute din acest material furnizeaza un grad ridicat de comfort si protectie impotriva exceselor climei de pe aceste meleaguri caracterizata de veri toride si ierni deosebit de reci. Adobe-ul este in multe privinte similar cu zidul de umplutura sau caramizile de pamant simplu, dar in opinia mea are mult mai bune calitati in termeni de robustete, durabilitate si eficienta energetica. Eu insami am copilarit intr-un sat unde majoritatea locuintelor erau din caramizi adobe/ chirpici, chiar parte din casa parintilor este din acest material. Imi amintesc cu emotie chiar, cum amestecam cu picioarele desculte noroiul si materialele de caramizi, impreuna cu alti sateni, mergand in cercuri pentru a obtine un amestec cat mai omogen, ceea ce constituia de asemenea un fel de ritual ancestral atat de caracteristic satelor romanesti.

Fotografia de mai sus, care am facut-o recent in timpul calatoriei mele pe Valea Uzului (Darmanesti, jud. Bacau), in Carpatii Orientali, prezinta o asemenea adorabila casa adobe. Este o foarte simpla, dar excelent de functionala structura, cu tot ce trebuie unei familii de tarani: o bucatarie, plasata in sectorul din stanga al casei, si un dormitor, spatii divizate de un coridor unde este plasata usa de la intrare. Acest tip de casa este des intalnit in regiunile romanesti, fiind construita pe astfel de tipar probabil inca din sec. 18 cand uneltele si tehnologia necesara au devenit disponibile comunitatilor taranesti de pe aceste meleaguri. Zidurile din chirpici sunt incojurate de o frumoasa veranda, facuta din grinzi simple, numai stalpii de lemn avand cateva motive decorative reduse la esenta. Partea de acoperis din spate se extinde cu mult peste zid, formand o zona acoperita, ca un sopron, unde familia pastra uscat lemul de foc, si alte acareturi ample (o caruta, butoaie, etc.)

Imi plac foarte mult proportiile echilibrate ale acestei case; este ceva in ea ce imi aminteste de Sectiunea de Aur, similar, daca imi este permis sa compar, cu proportiile caldirilor antichitatii clasice.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Arhitectura taraneasca de pe Valea Uzului

Arhitectura taraneasca de pe Valea Uzului (©Valentin Mandache)

Fotomontajul de mai sus prezinta case taranesti si porti monumentale din lemn de stejar de pe Valea Uzului din Carpatii Orientali (Darmanesti, jud. Bacau). Numele “Uz” vine de la cel al vechilor populatii Turcice si Ugrice care s-au asezat in zona cu mai mult de un mileniu in urma, parte din ele fiind asimilate de populatia existenta romaneasca, dar care inca mai supravietuiesc, fiind reprezentate de micul grup etnic al ceangailor (Csango), locuind in sate din judetul Bacau si imprejurimile acestuia, si care sunt inruditi etnic cu ungurii. Satul unde am facut fotografiile este acum un cartier al Darmanestiului, un centru de rafinare al petrolului, fiind enorm de pitoresc, cu arhitectura conservata uimitor de bine, parca neatinsa de devastatorul boom imobiliar din anii 2000, care a distrus atat de multe din casele de epoca ale acestei tari. Imaginile colajului, de asemenea prezentate in slide show-ul de mai jos, indica o bogatie de motive etnografice tipice zonei: o fascinanta mixtura de simboluri atat romanesti, cat si csango. Acest tip de proprietate de epoca este destul de ieftina acum si ar putea constitui un  excelent si plin de satisfactii proiect de renovare/ restaurare pentru persoana care s-ar incumeta la o asemenea intreprindere. Cumparatorii de case taranesti sunt, in experienta mea, de obicei oameni cu educatie rafinata, din pacate o raritate in Romania actuala.

This slideshow requires JavaScript.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Stalpi neoromanesti de veranda reflectand identitatea etnografica locala

Stalpi etnografici de veranda, casa in stil neoromanesc datand de la mijlocul anilor 1930, Campina. (©Valentin Mandache)

Acesta este un bine pastrat exemplu de stalpi de veranda impodobind o casa in stil neoromanesc de la mijlocul anilor 1930 din centrul orasului Campina, inspirati din motivele etnografice tipice judetului Prahova. Principala particularitate a acestei provincii etnografice, in special in zonele de dealuri joase si campie, este reprezentata de caracterul ei mixt carpatic si balcanic-otoman (asemanatoare cu cea bulgareasca). Motivele si artefactele etnografice carpatice au in mod tipic o geometrie angulara, foarte abstractizata, un fel de “cubism taranesc“, reflectand traditiile artistice ale unei populatii care isi gaseste originea inca de la primele asezari aici ale triburilor Indo-Europene mai mult de cinci milenii in urma; motive vazute in acest exemplu in caracterul capitelurilor care decoreaza acesti stalpi. Etnografia balcanic-otomana este caracterizata de o geometrie mai cursiva, rotunjita si bogat florala, reflectand influenta populatiilor care au venit de-a lungul istoriei in valuri succesive in aceasta regiune a Europei de la Slavi la populatii turcice din Asia Centrala; motive vazute in exemplul de fata in decoratia bazei stalpilor. Fotografia prezinta astfel creatia unui talentat arhitect interbelic, care a reusit sa surprinda in mod excelent, in alegerea sa de motive etnografice a acestor stalpi, identitatea locuitorilor zonei in care a fost construita casa; este practic o declaratie de identitate regionala prahoveana.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Casa de tip adobe (chirpici) din Buzau

Casa de tip adobe datand din anii 1930, Buzau. (©Valentin Mandache)

Fotografia de mai sus arata o pitoreasca si bine intretinuta casa cu structura in cea mai mare din caramizi de chirpici din orasul Buzau, construita candva in anii 1930, care cu toate ca acum e localizata nu departe de centru, la vremea acea era destul de periferica. Adobe sau chirpiciul este un material de constructie traditional, care a fost mult folosit de-a lungul timpului atat in zona rurala cat si in orase. Pana in ultimile decade ale sec. 19, numai cei bogati puteau sa-si permita caramizi arse. Astfel multi oraseni mai nevoiasi din diverse parti ale tarii au folosit caramizile de chirpici pana in anii 1930 sau chiar mai tarziu in constructia caselor lor. Casele adobe, cu toate ca necesita efort si timp in intretinere, sunt extrem de confortabile pentru climatul din Romania, constituind excelente achizitii ieftine pentru oricine ar dori sa cumpere o casa traditionala/ de epoca. Imi place in acest exemplu sensul proportiilor casei (opera unui mester local), decoratia simpla, dar incantatoare, si aspectul finisat al peretilor realizat dintr-un plaster de var si nisip pe un fundal de material argilos, tot ansamblul fiind o oglinda a vechilor vremuri bucolice cand orasele romanesti erau un fel de sate mai rasarite.

**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

**********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Ferestre Art Deco cu motive etnografice romanesti

This slideshow requires JavaScript.

Unul din aspectele interesante ale arhitecturii Art Deco in Bucuresti este asimilarea si reciclarea de motive decorative indigene, rezultand in adaptari surprinzatoare ale acestui stil la mediul cultural local. Am gasit aceast fapt reflectat in mod minunat in ramele de fereastra, care impodobesc case de la mijlocul anilor 1930, din show-ul de diapozitive prezentat mai sus. Ramele sunt scultpate cu motive etnografice romanesti, tipice artei taranesti, reprezentand exemple de fuziune artistica creativa, imprimand o puternica flavoare locala acestui ordin arhitectural international.

**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

**********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Scene ca din picturile lui Bruegel in satele romanesti

Scene reminiscente a picturilor lui Pieter Bruegel cel Batran in satele romesti (fotografii facute de echipa de cercetari etnogragice condusa de Prof. Ioana Fruntelata si Dn. Horia Nitescu, 2006-07, regiunile Bucovina & Arges).

Pentru oricine din lumea occidentala care doreste sa-si cumpere o casa la tara in Romania, trebuie sa realizeze inainte de toate considerabilele diferente culturale dintre comunitatile gazda si noii veniti. Comunitatile rurale ale Romaniei inca urmeaza un mod de viata ancestral guvernat de credinte religioase si mituri tipice regiunii Muntilor Carpati, un fel de Europa rurala de dinainte de epoca Iluminismului si a Revolutiei Industriale. Este o lume chiar si mai ancestrala decat cea descrisa de catre Anthony Hope in romanul sau fictiune “Prizonierul din Zenda” in forma regatului imaginar Ruritania, care in mintea occidentalilor este de cele mai multe ori asociat cu imaginea vechii Europe de Est. Satele romanesti inca mai conserva in multe aspecte un univers mental si fel de a interpreta religia, tipic taranilor din sec. 16 si sec. 17 din Europa de vest, asa cum se poate desprinde din picturile lui Bruegel cel Batran. Excelentele si foarte evocativele fotografii aranjate in montajul de mai sus si show-ul de diapozitive de sub text, arata o asemenea atmosfera Bruegel’easca din satele romanesti in AD 2006 – ’07. Fotografiile au fost realizate in timpul muncii de cercetare etnografica in teren in sate din regiunile Bucovina si Arges de catre studenti ai Catedrei de Etnologie si Folclor/ Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, condusi de Prof. Ioana Fruntelata si Dn. Horia Nitescu, un fervent cititor al blogului meu, care a fost foarte amabil si a pus la dispozitie aceste remarcabile imagini spre publicare pe site.

This slideshow requires JavaScript.

Casa de oras in stil “Mic Paris” cu veranda taraneasca

Veranda unei case de la sfarsitul anilor 1890 din Targoviste, inspirata din structuri similare care impodobesc casele taranesti din regiune. (©Valentin Mandache)

Imi plac, la veranda prezentata mai sus, proportiile ei echilibrate si cele trei interesante forme rotunjite, sculptate cu motive etnografice, care se intalnesc la unghiuri drepte in zona de centru sus  a structurii. Acestea sunt de o configuratie vag Art Nouveau, in ton cu popularitatea in crestere, in perioada Fin de Siècle cand casa a fost construita, a acestui stil in Romania. Cladirea continand veranda, prezentata mai jos, este in stilul Micul Paris (ceea ce eu denumesc stilurile istoriciste frantuzesti de sec. 19 interpretate provincial in Romania). Intreg ansamblul dateaza dintr-o perioada de “batalie intre stiluri”, daca ma pot exprima astfel, cand arhitectura national romantica personificata de stilul nascent neoromanesc, dezvoltat in cadrul curentului Art Nouveau, incepea sa se faca simtita peste tot in tara. Aceasta casa este un timid, dar incantator experiment de natura provinciala cu acele noi, pentru vremea acea, tendite si idei.

Casa de oras din anii 1890scu veranda in stil taranesc, Targoviste. (©Valentin Mandache)

**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

**********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Arhitectura neoromaneasca in timpul Primului Razboi Mondial

O macheta schematica la scara naturala a unei case in stil neoromanesc, expozitie la Petit Palais, Paris 1917. (Carte postala veche, colectia Valentin Mandache)

Romania a intrat in Primul Razboi Mondial in august 1916, de partea Antantei, iar dupa succesele initiale, a fost repede invadata de armatele Puterilor Centrale, care au fortat guvernul sa incheie un armistitiu umilitor in decembrie 1917. Franta si Marea Britanie aveau putin de oferit nevoilor consistente ale aliatului lor din Balcani, si in consecinta tara a trebuit sa indure ocupatia de catre inamic a celei mai mari parti a teritoriului sau si un razboi atroce in zona plina de refugiati a Moldovei, ramasa sub controlul armatei romane, ajutata de unitati ruse infestate de elemente bolsevice. Cartea postala de mai sus prezinta o scena de la o expozitie de soldaritate cu romanii, organizata in Paris in acele zile intunecate, aratand publicului parizian, el insusi obosit de razboi, cum ar arata o casa din Romania. Arhitectul G. Sterian, a incercat sa sugereze o locuinta in stil neoromanesc, folosind materiale de circumstanta si modelari de papier mache. Aceasta macheta la scara reala, aducand mai mult ca un decor de scena de teatru, inconjurata de plante de palmier care nu au nimic de a face cu vegetatia si clima Romaniei, transmite cu putere atmosfera nesigura si tensionata a acelor zile de razboi, din timpul uneia dintre cele mai dificile faze al conflagratiei pentru cele doua tari.

**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

**********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Verande neoromanesti de inspiratie etnografica: fotomontaj si diapozitive

Verande in stil neoromanesc de inspiratie etnografica; exemplele din fotomontaj dateaza mai ales din anii 1920, Bucuresti. (©Valentin Mandache)

O sursa principala de inspiratie pentru stilul arhitectural neoromanesc este bogata arta etnografica a vechilor comunitati taranesti. Motivele abstracte geometrice incrustate sau sculptate in lemn, care impodobesc casele taranesti din vastul areal rural romanesc, sunt printre cele mai elocvente exprimari ale acestei arte. Ele au inceput sa fie incluse cu o mai mare predilectie in creatiile arhitecturale neoromanesti in prima parte a perioadei interbelice, ca expresie a unui vitalist curent de sorginte Arts and Crafts inspirat din abundentele surse locale de arta tarneasca, fiind promovat de multi arhitecti, cum a fost remarcabila Henriette Delavrancea-Gibory. Cele sase exemple de structuri de veranda, care le-am selectat pentru fotomontajul prezentat aici (vezi de asemenea show-ul de diapozitive de mai jos) sunt numai o mica mostra din multitudinea de astfel de artefacte care impodobesc casele in stil neoromanesc ale Bucurestiului.

This slideshow requires JavaScript.

***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 25-mar-10: La horă în sat acum 110 ani

O horă de duminică într-un sat din sudul României, cu participarea tuturor claselor sociale locale; cândva în anii 1890. (Carte poștală veche, colecția Valentin Mandache)

Cartea poștală veche de mai sus înfățișeazăun sat tipic de câmpie din zona de sud a României, la cumpăna dintre secolele 19 și 20. Scena este cea a horei de duminică, unde fete și băieți apropiindu-se de vârsta căsătoriei, se întâlneau pentru a dansa împreună în hainele cele mai bune, de duminică (costumele naționale brodate cu exuberante motive etnografice). Obiceiul este încă prezent în multe sate, în special în comunitățile mai izolate din zona de munte. Hora de duminică era un eveniment foarte important al satului, în multe privințe mai important decât slujba la biserică, la care deseori participa și boierul satului, arendașul și familiile acestora. Fotografia de mai sus arată în partea dreaptă o caleșscă acoperită, care cel mai probabil aparținea boierului, cel mai avut membru al comunității, care venea de la conacul lui de pe moșie. Lângă această caleașcă, în dreapta sa, este încă una, dar mai modestă, care probabil aparținea arendașului, iar la dreapta acesteia se vede o șaretă/căruță foarte modestă, care aparținea probabil unuia dintre funcționarii de stat locali, cum era învățătorul sau jandarmul sau unor țărani veniti din sate vecine. În mijlocul horei cânta orchestra, de obicei o formație compusă din membri ai comunității țigănești locale, descendenți ai foștilor sclavi de moșie, un grup etnic eliberat în principate numai la mijlocul sec. 19, după o jumătate de mileniu de sclavie. Aceștia cântă la instrumentele muzicale obișnuite din aceasta zonă, precum un țambal portabil, vioara și cobza etc. Se mai poate vedea în partea dreaptă a fotografiei un grup de două femei în haine de oraș de sec. 19, care păstrează o anumită distanță formală față de țărani; acestea sunt , presupun, “cucoane” din familia boierului. Totuși în horă se pot vedea persoane în haine de oraș care se amestecă fără probleme cu țăranii. Bătătura satului este înconjurată de diferite tipuri de case țărănești – în prim-plan sunt două case modeste de țărani foarte săraci, cu acoperiș de coceni și stuf, iar la dreapta lor este curtea unui țăran mai înstărit care are o casă mai bună, acoperită cu șindrilă. Imaginea este, în ansamblu, o radiografie evocativă a unei zile fericite din viața unui sat românesc la apogeul epocii victoriene, și un bun document in zilele noastre pentru a înțelege psihologia și modul de viață al comunităților rurale, pentru oricine dorește să viziteze aprofundat aceste locuri sau să cumpere o casă tradițională la țară.

***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 21-mar-10: Ornament de creastă de acoperiş în stil neoromânesc

Ornament de creastă de acoperiş în stil neoromânesc, împodobind o clădire grandioasă în acelaşi stil din zona Mihai Vodă, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Ornamentul de creastă de acoperiş care înfrumuseţează multe din clădirile în stil neoromânesc, împreună cu finialele (vezi articolul meu despre acest particular ornament de acoperiş – click aici) sunt unele dintre cele mai neobişnuite elemente decorative folosite în panoplia acestui stil arhitectural. M-am amuzat când un cititor al blogului, din străinătate, le-a numit într-un comentariu/email ca fiind asemănătoare antenelor de nave cosmice din filmul “Star Treck”. Creasta ornamentală de acoperiş neoromânească este inspirată din echivalentul ei din lemn de pe acoperişul de şindrilă al caselor ţărăneşti din satele munţilor Carpaţi, şi de asemenea din creasta ornamentală a unora dintre bisericile medievale târzii din Ţara Românească, care sunt la rândul lor inspirate din motive bizantine/otoman-balcanice.  Am fotografiat exemplul de mai sus acum câteva zile, profitând de prima lumină de primăvară propriu-zisă de anul acesta. Este un design de foarte bună calitate, unde se poate vedea clar inspiraţia mixtă din modele de case ţărăneşti şi arhitectură eclesiastică.

***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Poarta taraneasca din zona etnografica Bran

Traditional peasant gate from Muscel ethnographic area, Romania (old postcard, Valentin Mandache collection)

Poarta taraneasca din zona etnografica Bran (carte postala din anii 1930, colectia Valentin Mandache).

Satele ancestreale romanesti inca mai pastreaza multe exemple de case traditionale imbodobite de superbe decoratii etnografice. Unele asemenea case sunt de vanzare la preturi destul de rezonabile, dar din pacate de multe ori intentia cumparatorilor este sa demoleze vechea structura si sa inalte in locul ei o constructie moderna mai profitabila si in viziunea lor mult mai prestigioasa. Unul din cele mai spectaculoase elemente ale ansamblului de casa taraneasca este poarta de lemn care da acces la batatura. In multe cazuri aceasta are proportii monumentale si este decorata cu motive etnografice intricate, fiind un puternic simbol asociat de tarani cu marcarea granitei dintre lumea/ cosmosul inconjurator impredictibil si spatiul venerat si ordonat al casei familiei, vazut in folclor ca echivalentul unui templu cosmic care are vatra ca altar. Imaginea de mai sus arata o asemenea poarta monumnetala din zona Bran a Transilvaniei. Este un model care s-a schimbat probabil destul de putin in aceasta regiune inca din Epoca Fierului, cand au aparut unelte eficiente pentru prelucrarea si sculptura in lemn de esenta tare (stejar, etc.) Costumele traditionale ale femeilor care discuta vesele in fata portii, urmeaza de asemenea modele din timpuri imemoriale. Elemente ale acestui tip de vestimentatie pot fi vazute in sculpturile in piatra de pe vremea cand Imperiul Roman a cucerit aceste teritorii, cum ar fi faimoasa Columna a lui Traian din Roma. In concluzie, cei care intentioneaza sa cumpere, restaureze/ renoveze o casa traditionala taraneasca, trebuie sa dea o atentie speciala portii  casei, iar in cazurile in care aceasta a fost distrusa (un fapt destul de obisunuit in ultimile sapte decade de comunism si de tranzitie haotica la democratie) sa caute sa recreeze acest artifact esential din componenta ansamblului unei case taranesti traditionale.

***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 13-mar-10: Poarta de lemn taraneasca pentru casa de oras

O foarte bine pastrata poarta, completata de gard, de lemn (stejar) sculptat cu motive etnografice inspirate din cele ale satelor Munteniei, impodopind o casa in stil arhitectural neoromanesc constuita in anii 1930. Zona Sincai, Bucuresti. (©Valentin Mandache)

***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Imaginea zilei 6-mar-10: Geamie tătărească din sat dobrogean ancestral

Geamie tătărească dintr-un sat dobrogean în anii 1920 (carte poştală veche, colecţia Valentin Mandache)

Imaginea din cartea poştală de mai sus (găsită la un târg de antichităţi din Londra), fotografiată cândva în anii 1920, transmite o frumoasă impresie de lume uitată de timp a unui sat ancestral tătăresc din Dobrogea. Sătenii se adună pentru rugăciune la geamia săracă, dar pitorească, chemaţi de către hoge din vârful câtorva lespezi de piatră, care alcătuiesc un minaret improvizat, fiind înconjurat de evlavioşii bătrâni ai satului. Pe acoperiş este o barză în cuib, care ignoră cu desăvârşire pe oamenii care o înconjoară şi activităţile lor paşnice de zi cu zi. Sub streaşină, deasupra uşii, este şi un cuib de rândunele, completând astfel această atmosferă rurală idilică, ce parcă vine din ‘vremuri de legendă’. Populaţia nativă musulmană a României, compusă în special din etnici tătari şi turci, locuieşte în Dobrogea, provincia ţării de pe coasta Mării Negre, care a fost timp de mai bine de jumătate de mileniu parte integrantă a Imperiului Otoman. Dobrogea istorică este o regiune mult mai întinsă, cuprinzând de asemenea zone din Bulgaria adiacente Mării Negre, ceea ce constituie un subiect vechi de intensă controversă şi dispută între cele două ţări. Provincia românească este ca mărime aproape trei sferturi din cea a Ţării Galilor în Marea Britanie, de o geografie şi un peisaj cu totul particular, care aduce mai degrabă cu cel pietros mediteranean (de fapt se pare ca numele Dobrogei ar veni dintr-un vechi cuvânt bulgăresc care înseamnă “câmp pietros/plin de pietre”), în contrast evident cu peisajul stepei valahe care se întinde spre vest. Aşezările turceşti şi tătare, cu cultura lor musulmană, au dezvoltat o frumoasă şi pitorească arhitectură rurală, care astăzi dispare rapid din cauza exploziei de construcţii asa-zis moderne, de calitate slabă, care infestează întreaga Românie, inclusiv Dobrogea. Imaginea de mai sus este o mica mostră a unei atmosfere de Arcadia dobrogeană, de mult uitată, împăcată cu ea însăşi şi cu natura care o înconjoară. Pe de altă parte, casele tătăreşti şi turceşti care sunt acum de vânzare în satele regiunii, ar putea constitui unele dintre cele mai interesante şi ieftine proiecte de renovare/restaurare din acest sector special de piaţă (case de epocă), pentru cine s-ar încumeta la o asemenea întreprindere aici, la graniţa/marginea de răsărit a Uniunii Europene.

***********************************************
Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.