Este o mare diferenta intre confortul caselor taranesti din Valahia, in secl 19 si inceputul sec. 20, in functie de nivelul de prosperitate al acelor comunitati, ce depindeau de statutul lor social, ca tarani aseriviti, intadorati sau liberi, ce aveau proprietate. Acea diviziune era reflectata in locatia acelor sub-clase sociale: in zona de ses, cu mari suprafete arabile, producatoare de grane, era locul taranilor aserviti, iar in zona de deal, a Subcarpatilor, erau traditional comunitatile taranilor liberi. Acest video discuta diferenta majora de confort intre casele locuite de comuntatile taranesti din Valahia, sudul Romaniei, inainte de disparitia finala a marilor latifundii si modernizarea tarii.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Urmatoarele imagini sunt de la muzeul Minovici, de asemenea cunoscut ca vila Mina Minovici in zona Baneasa – Herastrau din Bucuresti, care este unul din cele mai iconice edificii in stil neoromanesc, ridicat in 1905 – ’06 dupa proiectul arhitectului Cristofi Cerkez pentru a gazdui colectia de arta etnografica a doctorului Nicolae Minovici, primul muzeu de arta nationala al tarii. Ce mi-a atras deosebit atentia a fost amplul pictat tavan al impozantului sau turn de tip cula, o rara decoratie in cadrul cladirilor civile ale acestui ordin arhitectural. Este clar inspirat din decoratia pictata a bisericilor brancovenesti, ce se poate vedea si in articolul care l-am scris despre picturile florale de la biserica Stavropoleos, accesibil la acest link. Reprezinta o compozitie cu caracter cosmogonic, depictand universul celestu, cu constelatiile sale vazute in vrejurile si frunzele de culoare galbena intricate in jurul bobocilor de floare rosii semnificand diversele lumi planetare si florilor cu stamina rosie si petale galbene simbolizand astrele arzand, unde Soarele, cea mai mare floare, este la centrul cosmosului. Decoratia este astfel o excelenta redare a sitemului de credinte cosmogonice al taranilor romani, exprimat in legende si balade, cel mai evident in Miorita, pe care pot spune ca o vedem astfel incadrata aici in stilul arhitectural neoromanesc. Valentin Mandache
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Chirpici-ul sau adobe, cum este cunoscut in lumea mediteraneana si sud americana (originea se pare ca este din limba egipteana antica), constitute un excelent material de constructie utilizat pe scara larga pana foarte recent in satele Romaniei. Este facut din sol cu un continut ridicat de argila nisipoasa, amestecat cu apa, iar ca ingredient de „cimentare” folosindu-se paie si balegar de cai sau vaci. Pasta rezultata se toarna in forme de caramida, care apoi sunt lasate sa se usuce la soare pentru un numar de zile (2-3 saptamani). O varietate mai fina de adobe se foloseste ca plaster, acoperind zidurile de caramida, care dupa uscare se varuiesc in alb sau cu diversi pigmenti si motive. Cladirile facute din acest material furnizeaza un grad ridicat de comfort si protectie impotriva exceselor climei de pe aceste meleaguri caracterizata de veri toride si ierni deosebit de reci. Adobe-ul este in multe privinte similar cu zidul de umplutura sau caramizile de pamant simplu, dar in opinia mea are mult mai bune calitati in termeni de robustete, durabilitate si eficienta energetica. Eu insami am copilarit intr-un sat unde majoritatea locuintelor erau din caramizi adobe/ chirpici, chiar parte din casa parintilor este din acest material. Imi amintesc cu emotie chiar, cum amestecam cu picioarele desculte noroiul si materialele de caramizi, impreuna cu alti sateni, mergand in cercuri pentru a obtine un amestec cat mai omogen, ceea ce constituia de asemenea un fel de ritual ancestral atat de caracteristic satelor romanesti.
Fotografia de mai sus, care am facut-o recent in timpul calatoriei mele pe Valea Uzului (Darmanesti, jud. Bacau), in Carpatii Orientali, prezinta o asemenea adorabila casa adobe. Este o foarte simpla, dar excelent de functionala structura, cu tot ce trebuie unei familii de tarani: o bucatarie, plasata in sectorul din stanga al casei, si un dormitor, spatii divizate de un coridor unde este plasata usa de la intrare. Acest tip de casa este des intalnit in regiunile romanesti, fiind construita pe astfel de tipar probabil inca din sec. 18 cand uneltele si tehnologia necesara au devenit disponibile comunitatilor taranesti de pe aceste meleaguri. Zidurile din chirpici sunt incojurate de o frumoasa veranda, facuta din grinzi simple, numai stalpii de lemn avand cateva motive decorative reduse la esenta. Partea de acoperis din spate se extinde cu mult peste zid, formand o zona acoperita, ca un sopron, unde familia pastra uscat lemul de foc, si alte acareturi ample (o caruta, butoaie, etc.)
Imi plac foarte mult proportiile echilibrate ale acestei case; este ceva in ea ce imi aminteste de Sectiunea de Aur, similar, daca imi este permis sa compar, cu proportiile caldirilor antichitatii clasice.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Fotomontajul de mai sus prezinta case taranesti si porti monumentale din lemn de stejar de pe Valea Uzului din Carpatii Orientali (Darmanesti, jud. Bacau). Numele „Uz” vine de la cel al vechilor populatii Turcice si Ugrice care s-au asezat in zona cu mai mult de un mileniu in urma, parte din ele fiind asimilate de populatia existenta romaneasca, dar care inca mai supravietuiesc, fiind reprezentate de micul grup etnic al ceangailor (Csango), locuind in sate din judetul Bacau si imprejurimile acestuia, si care sunt inruditi etnic cu ungurii. Satul unde am facut fotografiile este acum un cartier al Darmanestiului, un centru de rafinare al petrolului, fiind enorm de pitoresc, cu arhitectura conservata uimitor de bine, parca neatinsa de devastatorul boom imobiliar din anii 2000, care a distrus atat de multe din casele de epoca ale acestei tari. Imaginile colajului, de asemenea prezentate in slide show-ul de mai jos, indica o bogatie de motive etnografice tipice zonei: o fascinanta mixtura de simboluri atat romanesti, cat si csango. Acest tip de proprietate de epoca este destul de ieftina acum si ar putea constitui un excelent si plin de satisfactii proiect de renovare/ restaurare pentru persoana care s-ar incumeta la o asemenea intreprindere. Cumparatorii de case taranesti sunt, in experienta mea, de obicei oameni cu educatie rafinata, din pacate o raritate in Romania actuala.
Această prezentare necesită JavaScript.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Acesta este un bine pastrat exemplu de stalpi de veranda impodobind o casa in stil neoromanesc de la mijlocul anilor 1930 din centrul orasului Campina, inspirati din motivele etnografice tipice judetului Prahova. Principala particularitate a acestei provincii etnografice, in special in zonele de dealuri joase si campie, este reprezentata de caracterul ei mixt carpatic si balcanic-otoman (asemanatoare cu cea bulgareasca). Motivele si artefactele etnografice carpatice au in mod tipic o geometrie angulara, foarte abstractizata, un fel de „cubism taranesc„, reflectand traditiile artistice ale unei populatii care isi gaseste originea inca de la primele asezari aici ale triburilor Indo-Europene mai mult de cinci milenii in urma; motive vazute in acest exemplu in caracterul capitelurilor care decoreaza acesti stalpi. Etnografia balcanic-otomana este caracterizata de o geometrie mai cursiva, rotunjita si bogat florala, reflectand influenta populatiilor care au venit de-a lungul istoriei in valuri succesive in aceasta regiune a Europei de la Slavi la populatii turcice din Asia Centrala; motive vazute in exemplul de fata in decoratia bazei stalpilor. Fotografia prezinta astfel creatia unui talentat arhitect interbelic, care a reusit sa surprinda in mod excelent, in alegerea sa de motive etnografice a acestor stalpi, identitatea locuitorilor zonei in care a fost construita casa; este practic o declaratie de identitate regionala prahoveana.
***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Unul din aspectele interesante ale arhitecturii Art Deco in Bucuresti este asimilarea si reciclarea de motive decorative indigene, rezultand in adaptari surprinzatoare ale acestui stil la mediul cultural local. Am gasit aceast fapt reflectat in mod minunat in ramele de fereastra, care impodobesc case de la mijlocul anilor 1930, din show-ul de diapozitive prezentat mai sus. Ramele sunt scultpate cu motive etnografice romanesti, tipice artei taranesti, reprezentand exemple de fuziune artistica creativa, imprimand o puternica flavoare locala acestui ordin arhitectural international.
********************************************** Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
**********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Scene reminiscente a picturilor lui Pieter Bruegel cel Batran in satele romesti (fotografii facute de echipa de cercetari etnogragice condusa de Prof. Ioana Fruntelata si Dn. Horia Nitescu, 2006-07, regiunile Bucovina & Arges).
Pentru oricine din lumea occidentala care doreste sa-si cumpere o casa la tara in Romania, trebuie sa realizeze inainte de toate considerabilele diferente culturale dintre comunitatile gazda si noii veniti. Comunitatile rurale ale Romaniei inca urmeaza un mod de viata ancestral guvernat de credinte religioase si mituri tipice regiunii Muntilor Carpati, un fel de Europa rurala de dinainte de epoca Iluminismului si a Revolutiei Industriale. Este o lume chiar si mai ancestrala decat cea descrisa de catre Anthony Hope in romanul sau fictiune „Prizonierul din Zenda” in forma regatului imaginar Ruritania, care in mintea occidentalilor este de cele mai multe ori asociat cu imaginea vechii Europe de Est. Satele romanesti inca mai conserva in multe aspecte un univers mental si fel de a interpreta religia, tipic taranilor din sec. 16 si sec. 17 din Europa de vest, asa cum se poate desprinde din picturile lui Bruegel cel Batran. Excelentele si foarte evocativele fotografii aranjate in montajul de mai sus si show-ul de diapozitive de sub text, arata o asemenea atmosfera Bruegel’easca din satele romanesti in AD 2006 – ’07. Fotografiile au fost realizate in timpul muncii de cercetare etnografica in teren in sate din regiunile Bucovina si Arges de catre studenti ai Catedrei de Etnologie si Folclor/ Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, condusi de Prof. Ioana Fruntelata si Dn. Horia Nitescu, un fervent cititor al blogului meu, care a fost foarte amabil si a pus la dispozitie aceste remarcabile imagini spre publicare pe site.
Imi plac, la veranda prezentata mai sus, proportiile ei echilibrate si cele trei interesante forme rotunjite, sculptate cu motive etnografice, care se intalnesc la unghiuri drepte in zona de centru sus a structurii. Acestea sunt de o configuratie vag Art Nouveau, in ton cu popularitatea in crestere, in perioada Fin de Siècle cand casa a fost construita, a acestui stil in Romania. Cladirea continand veranda, prezentata mai jos, este in stilul Micul Paris (ceea ce eu denumesc stilurile istoriciste frantuzesti de sec. 19 interpretate provincial in Romania). Intreg ansamblul dateaza dintr-o perioada de „batalie intre stiluri”, daca ma pot exprima astfel, cand arhitectura national romantica personificata de stilul nascent neoromanesc, dezvoltat in cadrul curentului Art Nouveau, incepea sa se faca simtita peste tot in tara. Aceasta casa este un timid, dar incantator experiment de natura provinciala cu acele noi, pentru vremea acea, tendite si idei.
********************************************** Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
**********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
O macheta schematica la scara naturala a unei case in stil neoromanesc, expozitie la Petit Palais, Paris 1917. (Carte postala veche, colectia Valentin Mandache)
Romania a intrat in Primul Razboi Mondial in august 1916, de partea Antantei, iar dupa succesele initiale, a fost repede invadata de armatele Puterilor Centrale, care au fortat guvernul sa incheie un armistitiu umilitor in decembrie 1917. Franta si Marea Britanie aveau putin de oferit nevoilor consistente ale aliatului lor din Balcani, si in consecinta tara a trebuit sa indure ocupatia de catre inamic a celei mai mari parti a teritoriului sau si un razboi atroce in zona plina de refugiati a Moldovei, ramasa sub controlul armatei romane, ajutata de unitati ruse infestate de elemente bolsevice. Cartea postala de mai sus prezinta o scena de la o expozitie de soldaritate cu romanii, organizata in Paris in acele zile intunecate, aratand publicului parizian, el insusi obosit de razboi, cum ar arata o casa din Romania. Arhitectul G. Sterian, a incercat sa sugereze o locuinta in stil neoromanesc, folosind materiale de circumstanta si modelari de papier mache. Aceasta macheta la scara reala, aducand mai mult ca un decor de scena de teatru, inconjurata de plante de palmier care nu au nimic de a face cu vegetatia si clima Romaniei, transmite cu putere atmosfera nesigura si tensionata a acelor zile de razboi, din timpul uneia dintre cele mai dificile faze al conflagratiei pentru cele doua tari.
********************************************** Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
**********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
O sursa principala de inspiratie pentru stilul arhitectural neoromanesc este bogata arta etnografica a vechilor comunitati taranesti. Motivele abstracte geometrice incrustate sau sculptate in lemn, care impodobesc casele taranesti din vastul areal rural romanesc, sunt printre cele mai elocvente exprimari ale acestei arte. Ele au inceput sa fie incluse cu o mai mare predilectie in creatiile arhitecturale neoromanesti in prima parte a perioadei interbelice, ca expresie a unui vitalist curent de sorginte Arts and Crafts inspirat din abundentele surse locale de arta tarneasca, fiind promovat de multi arhitecti, cum a fost remarcabila Henriette Delavrancea-Gibory. Cele sase exemple de structuri de veranda, care le-am selectat pentru fotomontajul prezentat aici (vezi de asemenea show-ul de diapozitive de mai jos) sunt numai o mica mostra din multitudinea de astfel de artefacte care impodobesc casele in stil neoromanesc ale Bucurestiului.
Această prezentare necesită JavaScript.
*********************************************** Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.
***********************************************
Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.
Valentin Mandache, istoric de arhitectura 